Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii încheiate la 31 decembrie 2025.
În perioada auditată, Ministerul Culturii a gestionat active în valoare totală de 3,1 miliarde lei, raportând venituri în sumă de 850,2 milioane lei și cheltuieli de 820,9 milioane lei.
În urma auditului, Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, determinată de denaturări semnificative identificate în evidența și raportarea patrimoniului cultural și a investițiilor statului administrate de minister.
Auditul a constatat că Ministerul Culturii nu a reflectat corespunzător în evidența contabilă activele moștenirii culturale, ceea ce a condus la subevaluarea grupei de conturi „Activele moștenirii culturale”. Astfel, două clădiri ocrotite de stat, în valoare de 19,1 milioane lei, și două bunuri culturale, în valoare de 0,7 milioane lei, au fost contabilizate în alte categorii de active, contrar prevederilor cadrului normativ aplicabil. Ca urmare, activele moștenirii culturale au fost subevaluate cu 19,8 milioane lei, iar uzura mijloacelor fixe a fost supraevaluată cu 8,7 milioane lei.
Totodată, auditul relevă că dimensiunea reală a acestei subevaluări este mai mare. Ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă edificiile de cult cu statut de monumente ocrotite de stat, nu a evaluat și contabilizat cinci bunuri imobile care reprezintă monumente de arhitectură și nu a stabilit valoarea justă pentru peste 903,5 mii de bunuri culturale mobile. Din totalul de cel puțin 914,4 mii de bunuri culturale mobile inventariate, doar 10,9 mii de bunuri, reprezentând aproximativ 1,2%, au fost evaluate și contabilizate la valoarea de 1.054,4 milioane lei, inclusiv 1,1 mii de bunuri, în valoare de 23,5 milioane lei, evaluate în anul 2025.
Auditul a mai constatat neconcordanțe în evidența investițiilor și a aportului în capitalul social al întreprinderilor fondate și a investițiilor efectuate în entitățile care gestionează bunurile patrimoniului public. Ca urmare, auditul a fost în imposibilitate de a valida soldul contului „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, raportat de minister în sumă de 645,2 milioane lei. În realitate, valoarea patrimoniului public gestionat de instituția publică la autogestiune constituie 1 225,1 milioane lei, din care 1 223,8 milioane lei sunt înregistrate în evidența contabilă și 1,3 milioane lei reprezintă bunuri imobile nereflectate în evidența contabilă a acestora. Prin urmare, ministerul a reflectat patrimoniul public cu 579,9 milioane lei mai puțin decât valoarea reală gestionată. Situația nominalizată relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public.
În plus, s-a constatat lipsa unei corelări și clarificări a datelor dintre minister și instituțiile publice la autogestiune privind utilizarea a 5,7 milioane lei, alocați în anul 2022 pentru montarea spectacolelor noi. Divergența constă în abordarea contabilă diferită în sectorul corporativ şi cel bugetar: în timp ce ministerul a calificat aceste mijloace drept cheltuieli capitale, instituțiile publice beneficiare au inclus o parte din această sumă la cheltuielile perioadei, iar cealaltă parte la active curente. Situația nominalizată a generat neconcordanțe între evidențele celor două părți.
De asemenea, pe parcursul mai multor ani, Ministerul nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri cu suprafața totală de 26,7 mii m², fapt ce a condus la subevaluarea grupei de conturi „Clădiri”. În condițiile în care doar două dintre aceste imobile sunt evaluate la valoarea cadastrală de 0,27 milioane lei, auditul estimează că impactul asupra situațiilor financiare este unul semnificativ.
O altă constatare vizează neînregistrarea în evidența contabilă a prejudiciilor cauzate unor monumente de arhitectură, deși acestea au fost evaluate și transmise spre examinare instanțelor de judecată. Potrivit rapoartelor de evaluare întocmite în anii 2024–2025, prejudiciul estimat pentru monumentul „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski” constituie 21,4 milioane lei, iar pentru edificiul amplasat pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 115/1 prejudiciul se cifrează la de 4,1 milioane lei. Ca urmare, soldul grupei de conturi „Alte creanțe contingente ale autorităţii / instituţiei bugetare” a fost subevaluat cu 25,5 milioane lei.
Totodată, auditul a constatat că Ministerul nu a reflectat în evidența contabilă valoarea integrală a patrimoniului național din domeniul cinematografiei. Deși în contabilitate sunt recunoscute doar 53 de filme, în valoare de 9,0 milioane lei, patrimoniul cinematografic național cuprinde peste 5.000 de producții realizate din surse bugetare până în anul 2011. Aceste bunuri sunt gestionate în prezent de mai multe instituții, precum S.A. „Moldova Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”, iar neînregistrarea lor integrală conduce la subevaluarea semnificativă a patrimoniului statului și a grupei de conturi „Alte mijloace fixe”.
În cadrul misiunii de audit au fost identificate unele erori financiare care, prin natura și amploarea lor, nu au influențat opinia de audit, însă necesită atenție și remediere.
Astfel, Ministerul a clasificat eronat subvențiile acordate unor întreprinderi private drept subvenții destinate organizațiilor necomerciale. Auditul a constatat că 15 dintre cei 23 de beneficiari ai finanțărilor acordate instituțiilor mass-media aveau forma juridică de societate cu răspundere limitată, ceea ce presupunea reflectarea subvențiilor în valoare de 7,2 milioane lei la codul ECO 252 „Subvenții acordate întreprinderilor private”.
De asemenea, ministerul nu a recunoscut în evidența contabilă un teren cu suprafața de 0,35 hectare, în valoare de 1,5 milioane lei.
Auditul a mai constatat acordarea sporului de performanță și a premiilor unice peste limitele prevăzute de cadrul legal, ceea ce a generat cheltuieli neconforme în valoare de 0,7 milioane lei. Ca urmare, cheltuielile aferente remunerării muncii au fost supraevaluate cu suma respectivă.
Constatările auditului relevă că sistemul de control intern managerial din cadrul Ministerului Culturii nu asigură, în măsură suficientă, identificarea și gestionarea eficientă a riscurilor aferente procesului financiar-contabil și întocmirii rapoartelor financiare consolidate. Implementarea parțială a mecanismelor de control a afectat veridicitatea, plenitudinea și fiabilitatea informațiilor financiare raportate.
Totodată, gradul redus de implementare a recomandărilor formulate anterior de Curtea de Conturi demonstrează persistența unor deficiențe sistemice. Din cele 15 recomandări înaintate în cadrul misiunii de audit precedente, doar 3 au fost implementate integral, 10 – parțial, iar 2 nu au fost implementate, nivelul general de implementare constituind 44%. Aceste aspecte evidențiază necesitatea consolidării controlului intern managerial și a accelerării măsurilor de remediere pentru asigurarea unei gestionări corecte și transparente a patrimoniului și resurselor publice administrate de Ministerul Culturii.
sursa: ccrm.md