Parlamentul va aproba o lege nouă care va reglementa domeniul mass-media. Inițiativa a fost examinată miercuri, 10 iunie, în Comisia pentru integrare europeană, iar opoziția a contestat două dintre prevederile sale: registrul furnizorilor de servicii media și răspunderea pentru conținutul publicat.
Potrivit deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Liliana Nicolaescu-Onofrei, autoare a proiectului, noua lege o va înlocui pe cea din 1994, urmând să alinieze cadrul mediatic al Republicii Moldova la standardele europene.
Parlamentara a subliniat că vechea lege „nu reflectă evoluțiile tehnologice” și nu mai corespunde mass-mediei de astăzi. Noul proiect urmărește racordarea la Actul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act).
Inițiativa prevede asigurarea independenței editoriale, protecția jurnaliștilor și a surselor jurnalistice, transparența proprietății media, inclusiv identificarea beneficiarului de facto al unei surse media, precum și prevenirea concentrării pe piață, cu responsabilități mai clare pentru Consiliul Concurenței.
Un capitol distinct vizează autoreglementarea breslei mediatice, prin consolidarea Consiliului de Presă. Potrivit deputatei, proiectul a fost elaborat împreună cu grupul de experți de pe lângă Comisia Europeană.
Primul punct de divergență a fost administrarea registrului media. Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean, a susținut că, din practica europeană, „99 la sută” dintre state nu lasă registrul în gestiunea unui minister, „întrucât există o mare posibilitate de influență politică”. El a invocat critici ale Comisiei Europene la adresa Ungariei, Poloniei și Croației, în legătură cu acest fapt.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a replicat că registrul propus „nu poate să priveze reprezentanții mass-media de la îndeplinirea activității”, fiind util mai ales pentru accesul la banii publici. Ea a adăugat că, din punctul său de vedere, Ministerul Culturii, autoritatea care reglementează politicile media, ar trebui să cunoască entitățile din domeniu.
Președintele comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spătari, a propus un compromis care să fie discutat între cele două lecturi ale proiectului. Deputatul a sugerat administrarea registrului de către Consiliul de Presă, cu asigurarea accesului Ministerului Culturii și a altor instituții la informații, o variantă pe care a apreciat-o ca fiind „mai populară” în rândul societății civile și al presei.
Al doilea punct contestat a vizat răspunderea pentru conținut. Vartanean a atras atenția asupra unui paragraf care obligă redacțiile media să elimine de pe platformele sale anumite conținuturi care pot să atragă răspundere penală. El a invocat riscul unui „efect inhibitor” al autocenzurii, în special atunci când presa critică guvernarea.
Nicolaescu-Onofrei a respins interpretarea, susținând că proiectul nu vizează intervenția înainte de publicare, „ceea ce ar însemna cenzură”, ci doar eliminarea conținutului ilegal, cum ar fi instigarea la ură, la discriminare sau la acțiuni împotriva unor grupuri. Ea a precizat că răspunderea nu se aplică „în orice situație și oricând”, ci doar conținutului ilegal și a acceptat reformularea textului pentru a evita ambiguitățile.
Deputatul comunist Constantin Starîș a contestat însăși logica reformei, afirmând că proiectul conține prevederi „ideologice”, fără legătură cu tehnologizarea invocată drept motiv al schimbării, și a cerut ca presa să fie „lăsată în pace”.
Autoarea a răspuns că respectarea limitelor ține de deontologia jurnalistică și a reiterat disponibilitatea de a clarifica formularea privind conținutul ilegal.
sursa: moldova1.md