Republica Moldova ar putea intra din nou în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, după ce autoritățile au constatat agravarea riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă înaintea sezonului rece.
Decizia urmează să fie examinată de Parlament în ședința extraordinară programată pentru marți, 22 septembrie, la ora 14:30. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat convocarea Legislativului după ședința Consiliului Național de Securitate.
Premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul va solicita instituirea stării de urgență pentru ca autoritățile să dispună de „pârghiile legale” necesare pentru a interveni rapid în cazul agravării situației. Potrivit premierului, obiectivul este asigurarea aprovizionării populației și economiei cu apă, energie electrică și căldură.
Care sunt motivele
Situația este determinată de mai mulți factori care s-au suprapus în ultimele luni. În sectorul energetic, autoritățile invocă volatilitatea și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, riscurile privind importurile și capacitățile regionale de producere.
Republica Moldova continuă să depindă într-o proporție importantă de importurile de energie electrică din România și Ucraina. Guvernul a menționat anterior că diminuarea capacităților de producere din regiune poate limita energia disponibilă pe piață și poate pune presiune asupra prețurilor, în special în orele de consum maxim.
Un al doilea risc îl reprezintă situația hidrologică. Debitele reduse ale râurilor și efectele secetei afectează resursele de apă ale Republicii Moldova. Autoritățile au avertizat că evoluția hidrologică este influențată inclusiv de deficitul de precipitații din bazinul hidrografic din care provin resursele de apă ale țării.
De ce este importantă diferența dintre „alertă” și „urgență”
În prezent, Republica Moldova se află în stare de alertă energetică și hidrologică, măsurile fiind prelungite în august pentru încă 30 de zile. Guvernul a explicat atunci că alimentarea cu energie și apă se desfășura fără întreruperi, dar riscurile regionale și debitele reduse ale râurilor justificau menținerea măsurilor preventive.
Starea de urgență oferă autorităților instrumente de intervenție mai largi decât starea de alertă. În timpul precedentei stări de urgență energetică, instituită în martie 2026, au fost utilizate mecanisme pentru prioritizarea consumului intern, protejarea infrastructurii critice, gestionarea stocurilor de combustibili și intervenții rapide asupra infrastructurii energetice.
Acea stare de urgență energetică a fost încheiată de Parlament la 25 aprilie 2026, după care autoritățile au revenit la regimul de alertă.
Ce ar putea însemna pentru populație
Instituirea stării de urgență nu înseamnă automat că vor fi introduse restricții pentru populație. Efectele concrete vor depinde de hotărârea Parlamentului și de măsurile aprobate ulterior de Guvern și autoritățile responsabile.
În cazul sectorului energetic, autoritățile ar putea dispune măsuri pentru garantarea aprovizionării și prioritizarea consumului în situații de deficit. În cazul apei, sunt vizate în primul rând protejarea alimentării populației și a instituțiilor esențiale.
Anterior, autoritățile au cerut primăriilor să inventarieze sondele, fântânile de mare adâncime și alte surse alternative de apă și să pregătească planuri pentru asigurarea continuității alimentării în localitățile vulnerabile.
știre scrisă de IA