Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu 177 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) neexecutate. Potrivit raportului anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, numărul condamnărilor noi transmise Chișinăului s-a dublat față de anul precedent, marcând un semnal de alarmă.
Raportul publicat pe 25 martie evaluează conformitatea celor 46 de state membre ale Consiliului Europei cu deciziile CtEDO pe parcursul anului 2025.
Documentul analizează riguros dacă guvernele au remediat încălcările constatate la Strasbourg, proces ce implică atât achitarea despăgubirilor către victime, cât și implementarea unor reforme structurale pentru prevenirea unor abuzuri similare.
Cel mai îngrijorător indicator pentru Republica Moldova este saltul brusc al cazurilor noi. În anul 2025, Comitetul de Miniștri a primit de la Curtea Europeană 48 de cauze împotriva Republicii Moldova pentru supravegherea executării acestora, un număr semnificativ mai mare față de cele 21 de cazuri din 2024 și 29 din 2023.
Printre noile încălcări constatate de Curte se numără exploatarea prin muncă și abuzul sexual asupra unei femei cu dizabilități intelectuale, aflate într-o familie unde fusese plasată după dezinstituționalizarea dintr-un azil, proceduri disciplinare împotriva unui funcționar public, soldate cu demiterea acestuia, după ce a fost incitat de un agent sub acoperire al statului să accepte mită în cadrul unui test de integritate profesională, precum și mai multe cauze privind neexecutarea hotărârilor instanțelor judecătorești naționale.
Potrivit aceluiași raport, R. Moldova avea, pe 31 decembrie 2025, 177 de hotărâri ale CtEDO pe care autoritățile nu le-au executat integral. Cifra este în creștere față de anul 2024, când au fost 163 de dosare, precum și față de 2023 – 162, după o tendință de reducere înregistrată între 2016 (286 de dosare) și 2020 (154 de dosare).
Dintre cele 177 de cazuri, 12 se află sub „procedură consolidată”, rezervată celor mai grave și mai complexe situații, care implică probleme structurale cu un impact larg asupra societății. Alți 42 se desfășoară sub procedură standard, dar tot cu titlu de „cazuri-pilot”, care semnalează deficiențe sistemice.
Șase dintre cazurile aflate sub procedura consolidată sunt în așteptare de cel puțin cinci ani. La fel, 17 cazuri din procedura standard depășesc pragul de cinci ani fără soluție.
Problemele care rămân nerezolvate
Raportul consemnează și vești bune. Comitetul de Miniștri a închis, în anul trecut, 34 de dosare, dintre care unul de importanță simbolică majoră: cazul privind controlul politic al statului asupra Teleradio-Moldova. Curtea constatase că autoritățile au exercitat presiuni politice asupra radiodifuzorului public, limitând pluralismul editorial. Dosarul a fost închis după ce Parlamentul de la Chișinău a modificat Codul serviciilor media audiovizuale, consolidând garanțiile de independență ale instituției publice.
Un alt dosar închis vizează practica instanțelor naționale de a pronunța condamnări penale fără a motiva suficient deciziile, un drept fundamental al celor judecați. Reforma a fost posibilă prin adoptarea unor ghiduri de argumentare juridică elaborate cu sprijinul Consiliului Europei.
Cazurile rămase în monitorizare descriu un tablou al disfuncțiilor structurale persistente în sistemul moldovean. Comitetul de Miniștri a examinat, în cursul anului 2025, sub procedură consolidată, cinci grupuri de cazuri:
- Abuzuri și internări psihiatrice forțate, inclusiv tratamente aplicate unui minor cu dizabilități intelectuale;
- Avort forțat și sterilizare impusă unor femei cu dizabilități intelectuale;
- Detenție preventivă abuzivă, un grup extins de cazuri, incluzând deficiențe ale mecanismelor de despăgubire pentru detenție ilegală;
- Tratament rău și tortură în custodia poliției, cu anchete ineficiente.
Pe lista dosarelor în așteptare se mai află cele care vizează violența domestică nesancționată corespunzător de autorități, condiții materiale degradante în locurile de detenție, lipsa asistenței medicale adecvate în penitenciare, condiții inumane într-un spital de psihiatrie și transferul extrajudiciar al cetățenilor turci din R. Moldova în Turcia, cu încălcarea dreptului internațional.
R. Moldova, la mijlocul clasamentului european
La finele anului 2024, numărul total al dosarelor în așteptare în fața Comitetului de Miniștri pentru toate statele membre era de 3.916, dintre care R. Moldova contribuia cu 163, adică aproximativ 4%. State precum Turcia, Ucraina sau România acumulează sute de dosare neexecutate, reprezentând cea mai mare parte a restanțelor colective, la nivel european. Totuși, cel mai mare număr de dosare neexecutate aparține Federației Ruse – cu peste trei mii de cazuri nerezolvate, potrivit raportului Consiliului European.
De cealaltă parte, state precum Danemarca, Finlanda sau Islanda figurează cu câteva zeci de cazuri sau chiar mai puțin.
Ceea ce diferențiază, totuși, R. Moldova față de state comparabile ca dimensiune este ponderea ridicată a cazurilor structurale, cele care nu reflectă un abuz izolat, ci un model sistemic de comportament al statului: fie că e vorba de tratamentul persoanelor cu dizabilități, de condițiile din detenție sau de presiunile politice asupra justiției și presei publice.
Autoritățile moldovene au transmis Comitetului de Miniștri, în 2025, un număr semnificativ de documente: 12 planuri de acțiune, 28 de rapoarte de acțiune și trei comunicări, semn că dialogul formal cu organismele europene este activ. Plățile de satisfacție echitabilă, adică sumele de bani datorate victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, au fost achitate integral în 41 de cazuri.
sursa: moldova1.md