Pe pagina web a Curții de Apel Nord a fost publicată azi decizia motivată prin care candidatul Partidului ”Democrația Acasă”, Victor Perțu a fost exclus din cursa electorală pentru primăria Orhei. Decizia a fost pronunțată după ce Judecătoria Orhei a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale prin care Perțu a fost exclus din cursa electorală, inclusiv din motiv că contestația lui Sergiu Stanciu, candidatul PAS, prin care s-a solicitat acest lucru, a fost admisă peste termenul prevăzut de lege.
În decizie, instanța spune că: ” Este incorectă și contradictorie soluția instanței de fond și sub aspectul că, instanța inferioară anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4521 din 02 mai 2026 „Cu privire la contestația (cererea prealabilă) nr.CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a domnului Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, ca fiind admisă peste termen, dar lasă în vigoare hotărârea Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală Municipală Orhei nr.25/1 nr.36 din 24 aprilie 2026, prin care s-a respins contestația depusă de Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul Civil conchide că respingerea acțiunii pe motivul omiterii termenului, este incorectă și pasibilă casării, motiv din care, în continuare instanța se va expune asupra fondului cauzei.”
Totodată instanța susține că: ” constatarea instanței de fond, potrivit căreia hotărârea nr.4521 din 2 mai 2026 „Cu privire la contestația (cererea prealabilă) nr.CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a domnului Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” ar fi fost adoptată ca urmare a examinării unei
contestații depuse peste termen, se întemeiază pe o interpretare eronată a cadrului normativ electoral și pe confundarea a două etape procedurale distincte, și anume: sesizarea inițială adresată organului electoral și contestarea ulterioară a actului administrativ emis în urma examinării acesteia.
Deci sub aspectul dat urmează a fi învederat că, din conținutul materialelor cauzei se denotă că, la 17 aprilie 2026 Comisia Electorală Centrală a recepționat și înregistrat sub nr.CEC10ALN/3, demersul formulat de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de PAS. În aplicarea art.74 și art.148 din Codul administrativ nr.116/2018, coroborate cu art.91 din Codul electoral nr.325/2022, demersul a fost transmis spre examinare conform competenței Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1. Sub acest aspect, Completul judiciar precizează că reglementările introduse prin Legea nr.130/2025 pentru modificarea unor acte normative au consacrat expres posibilitatea sesizării organelor electorale inclusiv de către persoane ale căror drepturi și interese nu sunt direct afectate, în vederea verificării unor circumstanțe ce țin de organizarea și legalitatea procesului electoral. În acest context, actul depus la data de 17 aprilie 2026 avea natura juridică a unei sesizări și nu a unei contestații formulate împotriva unui act administrativ electoral. Astfel, prin operările efectuate, legiuitorul a exclus egalarea unei sesizări cu contestația, fiind instituit un regim distinct a instituției sesizării, căreia în mod implicit nu sunt aplicabile regimul altei instituții, după cum este cea de contestarea a vătămării drepturilor personale.
Elementul distinctiv de bază între instituția contestației și a sesizării reprezintă incidența a unui drept propriu lezat direct și însuși abaterile de la prevederile legale, care influențează drepturile unui cerc nedeterminat al persoanelor, care fac parte din exercițiu
electoral (concurenți/candidați, alegatori, observatori, etc). Adică, legiuitorul a oferit tuturor persoanelor dreptul de a sesiza organul electoral în acest sens, fiind un mijloc de protecție a afectării corectitudinii scrutinului și temei de intervenție în vederea asigurării înlăturării viciilor până la momentul consumării procesului electoral. Potrivit art.9 alin.(1) din Codul administrativ, prin petiție, în sensul prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o
persoană fizică sau juridică. Este de menționat că contenciosului electoral, ca parte a contenciosului administrativ sunt incidente prevederile art.146 alin.(1) lit.c) și e) din Codul administrativ, potrivit cărora un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor, chiar și după ce a devenit incontestabil, numai atunci când:revocarea este necesară prevenirii sau înlăturării dezavantajelor grave pentru bunăstarea comună. Completul de judiciar al instanței de apel relevă că, Comisia Electorală Centrală a evidențiat faptul că cererea depusă de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al
municipiului Orhei, desemnat de PAS, reprezintă o sesizare, care urmează a fi calificată distinct de contestație cu aplicarea regimului juridic corespunzător.
Cu toate că demersul inițial reprezintă o sesizare, chiar dacă s-ar admite că ar fi o contestație, aplicarea în prezenta speță a criteriului de tardivitate nu poate fi reținută, or, faptele care demonstrează viciile expuse în hotărârea Comisiei Electorale Centrale se atestau la momentul înregistrării candidatului Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Victor Perțu,de către CECE mun.Orhei nr.25/1 atât la momentul depunerii sesizării/contestației, cât și la momentul examinării acesteia de către Comisia Electorală Centrală. În acest context, în temeiul art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente stabilesc în mod activ starea de fapt, nefiind legate deexpunerile participanților sau de cererile acestora privind administrarea probelor, având obligația de a determina din proprie inițiativă volumul și natura cercetărilor necesare cauzei.De asemenea art.85 alin.(3) Cod administrativ stabilește că, autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul
investigațiilor necesare și felul acestora. În coroborare cu aceste dispoziții, faptele deja cunoscute autorității, precum și cele care
rezultă din natura continuă a situației juridice analizate, nu necesită a fi dovedite suplimentar,decât în măsura în care ar fi răsturnate prin proba contrară, ceea ce în prezenta cauză nu se confirmă. Urmare a examinării sesizării, CECE mun.Orhei nr.25/1 a adoptat hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026. Din acest moment a devenit incident dreptul procedural de contestare prevăzut de
art.95 alin. (1) din Codul electoral nr.325/2022, normă care stabilește expres că termenul de 3 zile se calculează din ziua următoare adoptării hotărârii contestate. Respectiv, termenul legal nu putea începe să curgă din data depunerii sesizării inițiale, în care se cerea : 1) efectuarea verificării complete, substanțială și obiectivă a situației juridice a dnui V. Perțu prin solicitarea tuturor informațiilor relevante de la instituțiile abilitate ale statului ; 2) în cazul constatării incidenței prevederilor art. 16 din CE a solicitat dispunerea anulării înregistrării dlui V. Perțu în calitatea de concurent electoral pentru funcția de Primar al mun. Orhei întrucât la acel moment nu exista un act administrativ susceptibil de contestare. În așa mod, interpretarea instanței de fond conduce, în mod inacceptabil, la substituirea obiectului contestației și la ignorarea efectelor juridice produse de hotărârea organului electoral
inferior. Totodată, în hotărârea CECE mun.Orhei nr.25/1 este prevăzută expres posibilitatea contestării acesteia la Comisia Electorală Centrală în termen de 3 zile. Deci, contestatarul a exercitat o cale procedurală distinctă, apărută ulterior adoptării actului administrativ electoral, iar nu o pretinsă continuare tardivă a sesizării inițiale. În ipoteza în care s-ar admite, exclusiv cu titlu de raționament teoretic, că invocarea tardivității ar putea fi analizată în mod distinct de regimul juridic al admisibilității, o asemenea
interpretare nu ar putea fi reținută, întrucât, potrivit art.93 din Codul electoral nr.325/2022, organul electoral era obligat să verifice din oficiu condițiile de admisibilitate și ar fi fost în prezența situației de a declara ipotetic contestația inadmisibilă fără examinarea fondului, inclusiv în situația prevăzută la alin.(2) lit.c) din același articol, atunci când aceasta este depusă după expirarea termenului legal. Mai mult, în lipsa unei asemenea soluții de inadmisibilitate și prin necontestarea de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a soluției CECE mun.Orhei nr.25/1 (hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026) în condițiile procedurale prevăzute de lege, argumentul invocat în cauză decade și nu mai poate fi valorificat nici pe cale prealabilă, cu atât mai mult pe cale judiciară, fiind epuizat ca fapt juridic procedural consumat și lipsit de efecte juridice ulterioare.” în baza faptelor survenite ulterior, autoritatea publică ar avea dreptul să nu emită actul și fără revocarea lui s-ar periclita interesul public;
Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul Curții Supreme de Justiție, în termen de trei zile de la pronunțarea deciziei motivate.