Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandru Machidon, a ajuns în centrul unei controverse publice după apariția detaliilor din raportul Comisiei de evaluare externă a procurorilor, care a analizat proveniența unei sume de 75 de mii de euro păstrate ani la rând în gospodăria părinților săi. Cazul a atras atenția atât prin valoarea banilor, cât și prin modul neobișnuit în care aceștia ar fi fost depozitați – într-un recipient ascuns în beciul casei, după butoaie cu vin.
Potrivit informațiilor făcute publice în cadrul procedurii de vetting, Alexandru Machidon a explicat că suma reprezenta economiile familiei acumulate de-a lungul mai multor ani. Acesta a declarat că tatăl său a muncit în Israel și a trimis bani acasă, în timp ce mama sa activa în comerț, familia administrând și un magazin. Procurorul General a afirmat că banii erau păstrați în numerar din lipsă de încredere în sistemul bancar și că atât el, cât și sora sa cunoșteau încă din copilărie despre existența economiilor.
Conform raportului Comisiei Vetting, suma totală de 75 de mii de euro ar fi fost împărțită ulterior între Alexandru Machidon și sora acestuia, angajată la Centrul Național Anticorupție. Procurorului i-ar fi revenit 55 de mii de euro, bani pe care i-ar fi utilizat inclusiv pentru cumpărarea unui apartament în Chișinău.
Totuși, evaluatorii au identificat mai multe neconcordanțe și elemente considerate problematice. Una dintre principalele suspiciuni a vizat lipsa includerii acestor economii în declarațiile de avere și interese personale pentru perioada 2016–2018. Comisia a constatat că sumele păstrate în numerar nu au fost declarate, deși legislația obliga raportarea unor asemenea active.
În plus, au apărut întrebări și în privința valorii apartamentului procurat de Alexandru Machidon. Deși acesta a declarat un preț de aproximativ 34 de mii de euro, Comisia a estimat că valoarea reală de piață a imobilului era semnificativ mai mare, în jur de 45 de mii de euro. Diferența a ridicat semne de întrebare privind suma reală achitată și proveniența banilor utilizați pentru achiziție.
În timpul audierilor, Procurorul General a insistat că toate mijloacele financiare aveau o proveniență legală și că familia sa a preferat să păstreze economiile în numerar, o practică răspândită în rândul multor familii din Republica Moldova în anii trecuți. Acesta a susținut că lipsa documentelor bancare este explicabilă tocmai prin faptul că banii nu au fost depozitați în instituții financiare.
Comisia de evaluare a admis că există anumite neclarități și lipsă de documente directe care să confirme integral proveniența banilor. Cu toate acestea, membrii Comisiei au concluzionat că explicațiile oferite și probele indirecte prezentate sunt suficiente pentru a considera că averea a fost acumulată legal. În consecință, Alexandru Machidon a promovat evaluarea externă și și-a păstrat funcția.
Publicarea acestor detalii a generat reacții intense în spațiul public și pe rețelele sociale. Criticii reformei justiției au invocat cazul drept exemplu al standardelor prea permisive aplicate în procesul de vetting, în timp ce susținătorii reformei au argumentat că evaluatorii au analizat toate circumstanțele disponibile și nu au identificat dovezi clare privind existența unor venituri ilicite.
Subiectul apare într-un moment sensibil pentru sistemul judecătoresc și procuratură, în condițiile în care autoritățile promovează evaluarea externă a magistraților și procurorilor ca principal instrument de curățare a justiției și de restabilire a încrederii publice în instituțiile statului.
știre scrisă de IA, imagine generată de IA