Jurnal TV, TV8 și Realitatea TV au ajuns în 2026 într-o poziție privilegiată pe piața audiovizuală din Republica Moldova. Cele trei posturi trebuie retransmise de distribuitorii de servicii media și plasate în primele poziții ale grilelor TV . Dar în spatele acestui statut se află trei modele economice foarte diferite: Jurnal TV a încheiat 2025 cu o pierdere de peste 6,3 milioane de lei, TV8 a avut aproape 29 de milioane de lei din granturi, iar Realitatea TV a raportat un profit de peste 4,2 milioane de lei, beneficiind inclusiv de finanțare publică.
Lista „must-carry” pentru 2026 include opt servicii: Moldova 1, Moldova 2, TV Găgăuzia, TVR Moldova, TV5 Monde, Jurnal TV, TV8 și Realitatea TV. Realitatea TV a fost adăugată ulterior pe listă, la solicitarea postului.
În această analiză a rapoartelor de activitate publicate pe site-ul Consiliului Audiovizualului, de rând cu rapoartele de activitate ale altor radiodifuzori, sunt examinate însă doar cele trei televiziuni private naționale — Jurnal TV, TV8 și Realitatea TV — pe baza rapoartelor lor de activitate pentru anul 2025 și a informațiilor publice disponibile despre regimul „must-carry”, finanțare și comportament editorial.
Ce înseamnă „must-carry” și de ce contează
„Must-carry” nu înseamnă pur și simplu „televiziune populară” sau „televiziune importantă”.
Codul serviciilor media audiovizuale definește serviciile „must-carry” drept servicii libere la retransmisiune, a căror retransmisiune este obligatorie pentru distribuitorii de servicii media în baza listei stabilite anual de Consiliul Audiovizualului.
Pentru televiziunile private naționale, CA poate include în listă cel mult 10 servicii care îndeplinesc cumulativ criteriile stabilite de autoritate. Printre acestea se numără faptul că serviciul trebuie să fie liber la retransmisiune și să îndeplinească cerințele referitoare la programele locale.
Există și o consecință foarte concretă pentru telespectator.
Distribuitorul este obligat să plaseze serviciile „must-carry” pe primele poziții ale listei de preselectare automată, cu prioritate pentru serviciul generalist al furnizorului public național.
Asta înseamnă că un canal „must-carry” nu este tratat în aceeași manieră cu un canal obișnuit din grilă.
Este mai ușor de găsit, are acces garantat la rețelele distribuitorilor și beneficiază de o poziționare preferențială.În plus, serviciile libere la retransmisiune, inclusiv cele „must-carry”, sunt puse la dispoziția distribuitorului gratuit și sunt retransmise gratuit de acesta.
Prin urmare, statutul are o valoare economică indirectă importantă: nu garantează profitul, dar garantează o poziție privilegiată în distribuție.
Trei televiziuni, trei realități financiare
Jurnal TV: cea mai mare pierdere, dar cu publicitatea drept principală sursă
Jurnal TV este furnizat de ICS „Reforma Art” SRL, iar raportul indică drept proprietar beneficiar pe Valentin Butnaru, cu 100% din serviciul media. Documentul mai arată că acesta deține și 33,33% din Jurnal FM.
Din punct de vedere financiar, 2025 a fost un an dificil.
Postul a raportat:
33,28 milioane de lei venituri;
39,67 milioane de lei cheltuieli;
6,38 milioane de lei pierdere netă.
Cu un an înainte, Jurnal TV raportase venituri de 44,18 milioane de lei și un profit de aproximativ 2,03 milioane de lei.
Așadar, în decurs de un singur an, rezultatul financiar s-a deteriorat cu peste 8,4 milioane de lei.
Este o schimbare importantă pentru un serviciu media care beneficiază de statut „must-carry”.
Publicitatea domină
Potrivit raportului, principala sursă declarată este reprezentată de veniturile din comunicări comerciale — 33,28 milioane de lei, în timp ce granturile au însumat 7,81 milioane de lei, adică 18,27% din bugetul raportat în această secțiune.
Granturile provin de la organizații precum IREX, Fonds de Soutien au Conten, Media Action LTD, International Media Support și GVT Canada.
Raportul mai indică un împrumut de aproximativ 1,64 milioane de lei de la VB News Media GmbH.
Așadar, modelul financiar al Jurnal TV poate fi rezumat astfel:
publicitate → granturi → finanțare prin împrumuturi.
Nu este un model pur comercial, însă publicitatea rămâne componenta dominantă.
14,7 ore de programe locale pe zi
Jurnal TV declară 14,71 ore de programe locale zilnic, echivalentul a 61,4% din timpul de emisie.
Este cea mai mare durată dintre cele trei televiziuni analizate.
94,2% dintre programele locale sunt declarate în limba română.
Acest indicator este deosebit de important în contextul „must-carry”, deoarece statutul este legat tocmai de existența unui volum semnificativ de conținut local.
TV8: aproape 29 de milioane de lei din granturi
TV8 reprezintă cazul cel mai interesant din punctul de vedere al finanțării externe.
Serviciul este furnizat de Asociația Obștească Media Alternativa. Raportul indică printre beneficiarii efectivi Igor Boțan, Svetlana Buza, Viorica Tataru și Mariana Rață-Vremea, iar Consiliul de Administrare este format din Igor Boțan, Maia Metaxa, Nicolae Loghin, Vasile Tofan și Vadim Vieru.
În 2025, TV8 a raportat:
venituri — 48,55 milioane lei;
cheltuieli — 48,63 milioane lei;
pierdere — doar 77.322 lei.
Practic, postul a încheiat anul la limita echilibrului financiar.
Dar adevărata poveste este în structura veniturilor.
59,6% din buget — granturi
TV8 a raportat 28,94 milioane de lei din granturi.
Asta înseamnă aproximativ 59,6% din bugetul său.
Printre finanțatori apar International Media Support, European Endowment for Democracy, BBC Media Action, National Democratic Institute, Ambasada SUA, National Endowment for Democracy, People in Need, Internews, International Fund for Public Interest Media și Sigrid Rausing Trust Fund.
Restul principal al finanțării provine din publicitate și comunicări comerciale — aproximativ 19,61 milioane de lei, adică 40,4%.
Această structură face din TV8, dintre cele trei televiziuni analizate, postul cu cea mai mare dependență structurală de granturi.
Este important însă să nu se facă un salt logic de la „grant” la „control editorial”.
Faptul că o organizație media primește finanțări nerambursabile nu dovedește că finanțatorul dictează politica editorială.
În schimb, este o informație esențială atunci când analizăm sustenabilitatea financiară și independența economică a instituției.
13 ore de conținut local
TV8 declară 13 ore de programe locale pe zi, respectiv 54,16% din emisie.
87% dintre programele locale sunt în limba română.
Postul raportează 53% opere audiovizuale europene și 10,1% opere europene create de producători independenți din Republica Moldova.
Așadar, și din perspectiva conținutului local, TV8 se încadrează într-o structură care explică includerea sa în categoria serviciilor eligibile pentru „must-carry”.
Realitatea TV: cea mai profitabilă dintre cele trei
Realitatea TV este furnizată de Bright Communications SRL.
Raportul indică drept beneficiar efectiv Dumitru Țîra, cu 100% din serviciul media și 100% din Realitatea FM.
Din punct de vedere financiar, Realitatea TV se află într-o poziție opusă Jurnal TV.
În 2025, postul a raportat:
venituri — 13,11 milioane lei;
cheltuieli — 8,91 milioane lei;
profit — 4,20 milioane lei.
Este cea mai bună performanță financiară dintre cele trei.
Dar și aici structura veniturilor este mai interesantă decât simplul rezultat final.
De unde vin banii?
Realitatea TV a raportat:
3,13 milioane lei din comunicări comerciale;
4,43 milioane lei din alte vânzări;
4,06 milioane lei din granturi;
1,5 milioane lei din finanțare publică.
Cu alte cuvinte, publicitatea clasică nu reprezintă nici măcar un sfert din veniturile declarate.
O componentă importantă este categoria „alte vânzări”, în care raportul include servicii precum difuzarea unor produse media realizate în cadrul proiectelor de comunicare, producții video și transmisiuni live de la evenimente.
Aici se află una dintre diferențele fundamentale față de Jurnal TV.
Realitatea TV nu depinde exclusiv de piața tradițională de publicitate.
Are un model mai diversificat:
servicii media + publicitate + granturi + finanțare publică.
1,5 milioane de lei din bani publici
Raportul Realitatea TV indică 1,5 milioane de lei din bugetul public, alocați de Ministerul Culturii.
Această sumă reprezintă 11,44% din bugetul raportat.
Finanțarea publică nu este, prin ea însăși, dovada unei influențe editoriale.
Pentru a putea afirma existența unei influențe politice ar fi necesare dovezi suplimentare: obiectul finanțării, contractele, condițiile de acordare, produsele livrate și, separat, o analiză a conținutului editorial.
Rapoartele financiare, singure, nu permit o asemenea concluzie.
Realitatea TV produce 14 ore de conținut local
Dar cine este cel mai independent financiar?
Răspunsul depinde de ce numim „independență financiară”.
Dacă prin independență înțelegem capacitatea de a funcționa fără granturi, situația este următoarea:
Jurnal TV
Are cea mai mare pondere a veniturilor comerciale, dar a încheiat anul cu pierderi importante.
TV8
Are o situație financiară aproape echilibrată, dar 59,6% din finanțare provine din granturi.
Realitatea TV
Are cel mai mare profit raportat, însă finanțarea sa este diversificată și include granturi și bani publici.
Prin urmare, niciuna dintre cele trei nu poate fi descrisă simplist drept „complet independentă financiar”.
De fapt, piața televiziunii moldovenești demonstrează exact contrariul: instituțiile media au nevoie de combinații de surse pentru a supraviețui.
Ce spune numărul angajaților?
Jurnal TV declară 77 de angajați, iar 47 de persoane apar la categoria „royalty”.
TV8 declară 68 de angajați, cu 44 de persoane indicate la categoria „royalty”.
Diferența nu este foarte mare.
În schimb, diferența dintre bugetele lor este semnificativă.
Acest lucru sugerează că structura cheltuielilor nu poate fi dedusă doar din numărul de salariați. Televiziunile suportă costuri pentru transmisii, producții, echipamente, studiouri, servicii tehnice, drepturi, deplasări, infrastructură digitală și alte activități.
Rapoartele nu oferă însă suficiente date pentru a compara detaliat costul unui minut de emisie sau costul unui angajat între cele trei posturi.
Must-carry nu înseamnă „certificat de imparțialitate”
Aici este una dintre cele mai importante delimitări.
Consiliul Audiovizualului acordă statutul în funcție de criterii legate de regimul de retransmisiune și conținutul local.
Must-carry nu înseamnă că CA certifică o televiziune drept neutră politic.
Nici nu înseamnă că fiecare știre difuzată de postul respectiv este echidistantă.
Acest lucru este important deoarece monitorizările independente ale presei au identificat atât progrese, cât și probleme în reflectarea campaniilor electorale.
.
Contractele cu partidele: un indicator care merită investigat
Rapoartele de activitate oferă și informații despre entitățile cu care televiziunile au avut contracte a căror valoare cumulativă depășește 200.000 de lei.
În raportul Jurnal TV apare și Partidul Acțiune și Solidaritate, alături de companii și organizații precum UNICEF Moldova și diverse firme de producție și servicii.
PAS apare și în raportul TV8 în aceeași categorie de contracte.
Acest lucru este relevant pentru transparență, dar trebuie făcută o precizare importantă.
Raportul nu spune, în acest punct, că banii provin din finanțarea politică a televiziunii și nici că respectivele contracte au fost încheiate pentru influențarea politicii editoriale.
El spune doar că au existat relații contractuale care au depășit pragul de 200.000 de lei.
Pentru a afla ce au reprezentat efectiv aceste relații, ar trebui analizate contractele, facturile și produsele livrate.
Aceasta ar putea constitui însă o direcție relevantă pentru o investigație jurnalistică separată.
Realitatea TV a intrat în lista must-carry în 2026
Pentru o televiziune care beneficiază de avantajul „must-carry”, transparența nu ar trebui să se limiteze la publicarea raportului anual.
Ar trebui urmărite permanent cel puțin patru lucruri:
cine deține televiziunea;
din ce bani funcționează;
cât și ce fel de conținut local produce;
și cum își exercită responsabilitatea editorială.
În cazul Jurnal TV, TV8 și Realitatea TV, rapoartele pentru 2025 arată că primele trei întrebări pot primi răspunsuri destul de precise.
A patra — independența și echilibrul editorial — necesită însă o monitorizare continuă a conținutului.
Iar tocmai aici se află miza reală a statutului „must-carry”: dacă statul oferă unor televiziuni acces privilegiat la public, criteriul pentru acordarea acestui privilegiu trebuie să fie transparent, verificabil și aplicat în mod egal tuturor actorilor din piață.
articol scris de IA