Un nou caz de promovare în instituțiile publice a unor membri ai organizației de tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) ajunge în atenția opiniei publice. Este vorba despre Selinia Cojocaru, vicepreședintă a Organizației de Tineret a PAS, care, potrivit unei investigații publicate astăzi de Moldova Curată și relatată de mai multe instituții media, a ajuns să activeze în mai multe structuri publice în doar câțiva ani, inclusiv în cabinetele unor miniștri.
Cazul apare la numai câteva săptămâni după scandalul provocat de situația unui alt vicepreședinte PAS Youth, Bogdan Zgherea, angajat la Ministerul Culturii, deși nu avea studii superioare finalizate și remunerat cu aproximativ 300 de mii de lei anual.
De la 19 ani, în cabinetul ministrului
Potrivit informațiilor publicate astăzi, Selinia Cojocaru ar fi intrat în administrația publică în 2023, la vârsta de 19 ani, imediat după absolvirea liceului și în timp ce era studentă în primul an de facultate.
Ea ar fi fost angajată în cabinetul ministrului Culturii de atunci, Sergiu Prodan. Ulterior, traseul profesional al tinerei ar fi continuat prin mai multe instituții și funcții publice, inclusiv în cadrul Ministerului Mediului și, în prezent, la Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”.
Un element care atrage atenția este că, potrivit investigației, o parte dintre aceste angajări sau contracte ar fi fost realizate fără concurs, în baza unor proceduri care permit numirea persoanelor în cabinetele demnitarilor sau contractarea unor servicii.
Astfel, întrebarea centrală nu este neapărat dacă fiecare angajare a fost formal legală, ci dacă modul în care au fost selectați oamenii apropiați formațiunii de guvernământ respectă principiul meritocrației și al accesului echitabil la funcțiile finanțate din bani publici.
Mai multe instituții într-un timp relativ scurt
Cazul este remarcat și prin succesiunea instituțiilor în care a activat tânăra.
Informațiile apărute astăzi indică faptul că, în perioada 2023–2026, Cojocaru a avut legături profesionale cu mai multe structuri publice, printre care Ministerul Culturii, Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Moldovei”. În spațiul public au apărut, de asemenea, informații despre activitatea sa în cadrul Fundației Konrad Adenauer.
În prezent, Cojocaru este prezentată ca specialist principal în cadrul Administrației Naționale „Apele Moldovei”, în secția Secretariat a Comitetului Bazinal Dunărea–Prut și Marea Neagră.
Faptul că o persoană cu un parcurs profesional atât de scurt a ajuns succesiv în mai multe instituții ridică inevitabil întrebări despre criteriile de selecție și despre rolul apartenenței politice în acest traseu.
Legătura politică nu este ascunsă
Spre deosebire de situațiile în care afilierea politică a unei persoane poate fi doar presupusă, în cazul Seliniei Cojocaru aceasta este publică.
Ea este vicepreședinta Organizației de Tineret a PAS, ceea ce o plasează în structura politică a partidului de guvernământ.
Prin urmare, problema jurnalistică este una legitimă: în ce măsură statutul de activistă și lider al organizației de tineret a partidului a contribuit la accesul său la aceste poziții?
Această întrebare este cu atât mai relevantă cu cât cazul apare imediat după scandalul provocat de o situație foarte asemănătoare.
„Cazul Zgherea” încă nu s-a stins
În iulie, presa a dezvăluit că Bogdan Zgherea, vicepreședinte al Organizației de Tineret a PAS, lucra la Ministerul Culturii fără diplomă de licență.
Potrivit investigației Moldova Curată, acesta a început să colaboreze cu ministerul încă în 2023, când avea 18 ani și era student în primul an. Inițial, era remunerat prin contracte de prestări servicii atribuite fără concurs de achiziții publice. Ulterior, în perioada august 2024–august 2025, a ocupat funcția de consilier în cabinetul ministrului Culturii.
Remunerația sa actuală a devenit una dintre principalele teme ale scandalului: aproximativ 300.000 de lei pe an, adică circa 25.000 de lei lunar în medie, iar în spațiul public au fost vehiculate sume de aproximativ 33.000 de lei pentru anumite perioade.
După scandal, ministrul Culturii a anunțat plecarea lui Zgherea din instituție.
Cazul a devenit astfel un test pentru promisiunea PAS privind profesionalizarea administrației publice.
Și acum apare un al doilea caz
La mai puțin de două luni distanță, cazul Seliniei Cojocaru creează impresia unui tipar care depășește situația unei singure persoane.
Ambele cazuri au câteva elemente comune:
- ambii sunt membri ai conducerii Organizației de Tineret a PAS;
- ambii au ajuns în instituții publice la o vârstă foarte tânără;
- ambii au avut acces la funcții sau contracte înainte de finalizarea studiilor superioare;
- în ambele situații apar informații despre angajări sau contracte fără concurs;
- traseul profesional s-a intersectat cu cabinetele unor demnitari PAS.
Diferența este că, în cazul lui Zgherea, scandalul s-a concentrat în special pe remunerația obținută fără diplomă de licență, în timp ce în cazul Cojocaru întrebarea principală este cum a ajuns aceeași tânără să treacă prin mai multe instituții publice și funcții într-un interval relativ scurt.
Lazarencu: „Unde este ilegalitatea?”
Cazul Cojocaru a generat deja și o reacție politică.
Fostul ministru al Mediului și actualul deputat PAS Sergiu Lazarencu a criticat investigația și a luat apărarea tinerei. El a declarat că a lucrat cu Cojocaru în perioada în care conducea Ministerul Mediului și a descris-o drept o persoană „foarte competentă”.
În esență, argumentul lui Lazarencu este că simpla angajare fără concurs nu demonstrează existența unei ilegalități.
Această explicație este importantă, dar nu închide dezbaterea.
Legalitatea unei proceduri și oportunitatea sau moralitatea ei sunt două lucruri diferite.
O funcție din cabinetul unui ministru poate fi ocupată în condiții speciale și nu presupune întotdeauna un concurs public. La fel, anumite servicii pot fi contractate în baza unor proceduri care nu sunt identice cu cele pentru ocuparea unei funcții publice.
Dar într-un stat care pretinde că își construiește instituțiile după criterii europene, rămâne legitimă întrebarea dacă astfel de mecanisme sunt folosite pentru a selecta cei mai buni specialiști sau pentru a oferi oportunități profesionale unor persoane apropiate de partid.
Problema pentru PAS este de imagine
Scandalul este cu atât mai sensibil pentru PAS cu cât partidul a venit la guvernare cu un discurs puternic anticorupție și cu promisiunea eliminării practicilor de tip „partidul la putere își împarte funcțiile”.
În iunie, după scandalul de la MoldATSA, președinta Maia Sandu a declarat că tratamentul preferențial, beneficiile nemeritate și risipa banului public sunt inacceptabile, iar cazul MoldATSA a afectat încrederea cetățenilor.
În același scandal, PAS a retras calitatea de membru de partid al Anastasiei Taburceanu, verișoara Maiei Sandu, după dezvăluirile privind angajarea acesteia fără concurs la MoldATSA și veniturile obținute acolo.
Prin urmare, problema nu mai poate fi tratată doar ca o succesiune de cazuri individuale.
De la „verișoare” la „tinerii de partid”?
În ultimele luni, imaginea PAS a fost afectată de mai multe scandaluri privind numiri, angajări și remunerații în instituții publice.
Primul mare episod recent a fost cel al Anastasiei Taburceanu și MoldATSA, unde investigațiile jurnalistice au scos la iveală angajarea fără concurs și venituri foarte mari. Cazul a dus ulterior la demisii și investigații ale autorităților.
A urmat cazul Bogdan Zgherea, unul dintre liderii organizației de tineret PAS.
Acum, în atenție ajunge Selinia Cojocaru, o altă persoană din conducerea PAS Youth.
Nu înseamnă automat că aceste situații reprezintă aceeași schemă sau că angajările au fost ilegale. O asemenea concluzie ar trebui stabilită prin verificarea documentelor și, dacă este cazul, de instituțiile abilitate.
Dar succesiunea cazurilor ridică o întrebare politică dificil de evitat:
Este PAS în proces de a reproduce exact mecanismul de promovare a oamenilor de partid în instituțiile statului pe care l-a criticat ani la rând?
Pentru un partid care și-a construit o bună parte din legitimitatea politică pe lupta împotriva corupției și a „statului capturat”, aceasta este o întrebare mult mai importantă decât CV-ul unei singure tinere.
Iar dacă angajările sunt legale, răspunsul ar trebui să fie simplu: să fie prezentate public funcțiile, contractele, criteriile de selecție, remunerațiile și rezultatele muncii.
În caz contrar, fiecare nou caz de activist PAS ajuns rapid într-o instituție publică riscă să fie perceput nu ca o poveste despre meritocrație, ci ca încă un episod din ceea ce începe să semene cu o „pepinieră de cadre” pentru partidul aflat la guvernare.
articol scris de IA