Editorial
În sfârșit am aflat în ce „pătrat” locuiesc. Pentru asta trebuie să-i mulțumesc unei conlocuitoare de pe stradă. Am observat-o la mai multe manifestații pro- sau contra- ale lui Șhor, așa că atunci când mi-a venit la poartă, întrebându-mă data nașterii, pentru a o înscrie într-o oarece listă, nu prea aveam îndoieli.
Totuși, o intreb: „La ce îți trebuie? Cine te-a trimis?” – „Ca să știm ce oameni sunt pe stradă. Sveta m-a trimis”- „E de la partid? Ți-am mai spus sa nu umbli cu de-astea” – „Nu, nu-i de la partid”, zice ea, și îmi arată o foaie. Iau foaia, îi zic să mă aștepte și intru în casă.
Găsesc telefonul și fac poze la foaia pe care stă înscris numărul pătratului și denumirea străzii, iar dedesubt – un tabel cu mai multe colonițe. Primele sunt cu numele, prenumele, patronimicul unor persoane, iar în dreptul lor colonițe cu data nașterii, denumirea străzii și numărul casei. Este și o colonită Membru, in cîteva rânduri completată afirmativ. Alte câteva colonite Telefon – Mobil – Card social – Note nu conțin date. Deocamdată, presupun.
Ies afară. Vizitatoarea pare deja neliniștită, iar când mă vede cu telefonul în mână, îmi spune „Nu, dacă nu vreți, nu trebuie.” Înainte ca ea să facă stânga împrejur reușesc să vad în teancul de hârtii din mâna ei și foi cu simbolica Partidului Șor și chiar să le prind cu obiectivul telefonului.
Și iată că acum stau și ghicesc unde anume trebuia să fiu înscrisă – în partidul „Șor”, în noua Mișcare pentru Popor sau în vreo altă bazaconie cu lungă bătaie. Cum e cea cu magazinele sociale, pentru care datele personale ale orheienilor s-au colectat într-o veselie. Fără ca autoritățile să se alerteze nici atunci, dar nici mai târziu, când Șhor a mers în întreaga republică, cu aceleași tertipuri și aceeași snoavă despre grija dezinteresată pentru poporul necăjit.
Tatiana Djamanov