Guvernul pregătește alocarea a până la 61,97 milioane de lei pentru SRL „Arena Națională”, bani destinați majorării capitalului social și, în final, achitării unei noi tranșe către partenerul privat care a construit Arena Chișinău. Documentele oficiale arată că statul a achitat deja aproape 29 de milioane de euro din investiția contractuală de 44,53 milioane de euro, iar încă 15,58 milioane de euro urmează să fie plătite până în 2030. Noua solicitare apare însă într-un context mai larg: compania publică este în pierdere, proiectul a fost criticat de Curtea de Conturi pentru mai multe deficiențe, iar valoarea economică a complexului pentru stat rămâne o problemă importantă.
O nouă injecție de bani publici pentru Arena Chișinău
Proiectul de hotărâre elaborat de Agenția Proprietății Publice prevede ca Ministerul Finanțelor să aloce, la solicitarea APP, până la 61,9699 milioane de lei, echivalentul a 3,13137 milioane de euro, către SRL „Arena Națională”.
Banii nu sunt prezentați drept o subvenție pentru funcționarea Arenei și nici drept o investiție nouă în infrastructură. Ei sunt destinați majorării capitalului social al companiei publice, pentru ca aceasta să poată achita obligația contractuală față de partenerul privat.
Nota de fundamentare precizează că finanțarea este prevăzută deja în Legea bugetului de stat pentru 2026 și este legată de Contractul de parteneriat public-privat semnat la 24 august 2018.
Cu alte cuvinte, nu este vorba despre apariția unei noi datorii contractuale, potrivit autorilor documentului, ci despre executarea unei obligații asumate de stat în urmă cu opt ani.
Totuși, pentru contribuabil, efectul practic este simplu: bugetul de stat trebuie să asigure încă peste 61 de milioane de lei pentru proiectul Arena Chișinău.
De unde vine această obligație
Arena Chișinău a fost concepută ca un proiect realizat prin parteneriat public-privat.
Contractul nr. 01/PPP/AN/18 a fost semnat la 24 august 2018 între statul Republica Moldova, prin Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, SRL „Arena Națională”, compania turcă Summa Turizm Yatirimciligi Anonim Sirketi și SRL „Sam Investment Company”.
Contractul inițial prevedea un cost de 43 milioane de euro pentru proiectarea și construcția arenei.
Ulterior, printr-un acord adițional, partenerului privat i-au fost atribuite și lucrările de proiectare, construire, amenajare și conectare la rețelele de apă și canalizare din afara terenului destinat construcției.
Aceste lucrări au costat încă 1,529753 milioane de euro.
Astfel, valoarea totală care trebuie rambursată partenerului privat a ajuns la 44,529753 milioane de euro.
Este o diferență importantă: atunci când proiectul a fost prezentat public în 2018, valoarea vehiculată era de 43 milioane de euro. În forma actuală a obligațiilor contractuale, suma de rambursat este de aproape 44,53 milioane de euro.
Statul a achitat deja aproape 29 de milioane de euro
Documentul APP prezintă și istoricul plăților.
Primele două tranșe au fost achitate în perioada construcției:
- 5 milioane de euro în decembrie 2018;
- 5 milioane de euro în aprilie 2019.
Ulterior au urmat tranșele semestriale, începând cu 2020.
Pentru primul an de rambursare au fost achitate 1,5 milioane de euro, încă 1,5 milioane de euro și o diferență de 177.532 de euro.
Apoi au urmat:
- 3.169.839 euro pentru anul 2;
- 3.162.147 euro pentru anul 3;
- 3.154.450 euro pentru anul 4;
- 3.146.760 euro pentru anul 5;
- 3.139.070 euro pentru anul 6.
În total, până la etapa documentată de APP, statul a achitat 28.949.798 de euro.
Asta înseamnă că, din suma contractuală de 44,529753 milioane de euro, au fost achitate aproximativ 65%.
Mai rămâne de plătit aproximativ 15,58 milioane de euro, adică circa 35% din obligația contractuală.
Încă cinci ani de plăți
Potrivit notei de fundamentare, au mai rămas 10 tranșe, repartizate pentru următorii cinci ani.
Doar pentru 2026 este prevăzută plata de 3.131.370 de euro.
Ultima tranșă urmează să fie achitată în 2030.
Prin urmare, Arena Chișinău nu este o investiție care „a costat” statul o singură dată.
Este un proiect pentru care obligația financiară a statului se întinde pe mai mult de un deceniu.
Din perspectiva bugetului public, acest model are o consecință importantă: costul proiectului este transferat în timp, astfel încât construcția este plătită din bugetele mai multor ani.
De ce sunt necesari 61,97 milioane de lei
În proiectul de hotărâre, mecanismul este relativ simplu.
Ministerul Finanțelor va transfera până la 61,9699 milioane de lei către SRL „Arena Națională”, pentru majorarea capitalului social.
APP, în calitate de asociat unic, va trebui apoi să opereze modificările în statutul companiei și să le înregistreze la Agenția Servicii Publice.
Astfel, banii circulă de la bugetul de stat către compania publică, iar compania îi utilizează pentru obligația față de partenerul privat.
Nota de fundamentare insistă asupra faptului că statul este atât proprietarul companiei, cât și partener contractual în cadrul proiectului.
Autorii califică operațiunea drept o „ajustare patrimonială internă”, nu drept transfer de resurse către un operator privat independent.
Din punct de vedere juridic și contabil, aceasta este explicația mecanismului.
Din punct de vedere economic, însă, banii provin în continuare din bugetul public.
O problemă nouă: cursul valutar
Una dintre cele mai interesante componente ale proiectului este legată de cursul euro.
Obligația contractuală este exprimată în euro, în timp ce alocarea bugetară este făcută în lei.
Pentru 2026, suma prevăzută este de 61,9699 milioane de lei, echivalentul a 3,13137 milioane de euro.
Nota de fundamentare avertizează însă că variația cursului poate genera necesitatea unor fonduri suplimentare. Documentul estimează un posibil necesar suplimentar de aproximativ 2 milioane de lei în cazul în care cursul de procurare a euro va crește.
Există și mecanismul invers.
Dacă euro va fi procurat la un curs mai mic de 19,79 lei, Arena Națională trebuie să restituie la buget suma rămasă din excedent după achitarea integrală a tranșei și a costurilor de transfer.
Este o prevedere introdusă în contextul recomandărilor Curții de Conturi.
O observație importantă privind documentul
Nota de fundamentare conține o neconcordanță temporală care merită verificată în versiunea finală a actului.
La calcularea riscului valutar este invocată o informație BNM datată 29 septembrie 2026, deși documentul este elaborat în 2026 înainte de această dată.
Prin urmare, această referință pare să fie fie o eroare de redactare, fie o dată care trebuie corectată în documentul final.
Este un detaliu tehnic, dar relevant într-un document care justifică o alocare de aproape 62 de milioane de lei.
Arena Chișinău: proiect de 44,5 milioane de euro, dar costurile publice au fost mai mari
Un element important apare în raportul Curții de Conturi din 2026.
Instituția precizează că valoarea investiției stabilită în cadrul PPP este de 44,5 milioane de euro fără TVA, echivalentul a aproximativ 916,5 milioane de lei.
Însă auditul a constatat că valoarea totală a costurilor aferente construcției, inclusiv facilitățile fiscale și vamale acordate, ajunge la aproximativ 1,2 miliarde de lei.
Această diferență este esențială atunci când se evaluează cât a costat în realitate proiectul statului.
Una este valoarea contractuală a investiției rambursate partenerului privat.
Alta este costul total suportat de sectorul public dacă sunt incluse facilitățile fiscale și vamale și celelalte obligații conexe.
Prin urmare, formula „Arena Chișinău a costat 44,5 milioane de euro” nu descrie în totalitate impactul economic al proiectului asupra statului.
De ce a fost construită Arena
Ideea arenei polivalente a apărut în 2018, în perioada guvernării Partidului Democrat.
Proiectul a fost prezentat public în martie 2018, iar în aprilie Parlamentul a aprobat cadrul pentru utilizarea unui teren de aproximativ 69,2 hectare din Stăuceni pentru dezvoltarea complexului.
Contractul PPP a fost semnat la 24 august 2018.
Potrivit informațiilor prezentate atunci de autorități, complexul urma să includă o arenă cu aproximativ 3.800 de locuri, un aqua-centru, piscine, spații comerciale, terenuri de tenis și parcări.
Arena propriu-zisă ocupă aproximativ 10 hectare din terenul pus la dispoziție de stat, în timp ce suprafața totală asociată proiectului este mult mai mare.
Această proporție a devenit una dintre temele controversate ale proiectului: statul a pus la dispoziție aproximativ 69 de hectare, deși construcția propriu-zisă a arenei ocupa doar o parte din suprafață.
De ce este importantă suprafața de 69 de hectare
Nota de fundamentare actuală face referire la terenul cu numărul cadastral 3153209.003, cu suprafața de 69,2224 hectare, care este inclus în garanțiile contractuale în favoarea partenerului privat.
Acest detaliu are o importanță majoră.
Statul nu este pur și simplu obligat să plătească niște facturi pentru o construcție.
În cazul neexecutării obligațiilor contractuale, există riscuri asupra drepturilor patrimoniale aferente terenului.
Chiar nota de fundamentare avertizează asupra posibilității apariției litigiilor și a angajării răspunderii statului în cazul neexecutării obligațiilor.
De aceea, APP susține că nealocarea banilor ar putea genera consecințe juridice, financiare și reputaționale semnificative.
„Arena Națională” nu este o companie privată
Un aspect care poate crea confuzie este denumirea societății.
SRL „Arena Națională” este o societate comercială, dar statul deține 100% din capital, prin Agenția Proprietății Publice.
APP prezintă compania ca entitate activă din administrarea sa, cu obiect principal de activitate închirierea și exploatarea bunurilor imobiliare.
Potrivit datelor publicate de APP pentru anul 2025, compania avea:
- capital social de 1,0287 miliarde de lei;
- venituri din vânzări de 40,21 milioane de lei;
- costul vânzărilor de 65,27 milioane de lei;
- pierdere brută de circa 42,02 milioane de lei;
- datorii pe termen lung de 245,98 milioane de lei;
- 84 de angajați.
Aceste cifre schimbă perspectiva asupra noii alocări.
Nu vorbim despre o companie care generează suficiente profituri pentru a achita singură obligațiile proiectului.
În 2025, conform datelor APP, Arena Națională a înregistrat pierdere netă.
Prin urmare, finanțarea bugetară rămâne o componentă esențială a modelului financiar.
Arena produce bani, dar nu suficienți pentru obligațiile contractuale
Veniturile din vânzări de peste 40 de milioane de lei în 2025 arată că Arena nu este complet lipsită de activitate economică.
Complexul poate genera venituri din evenimente, închirierea spațiilor și alte activități.
Problema este însă raportul dintre venituri și costuri.
Costul vânzărilor raportat de APP pentru 2025 – peste 65 de milioane de lei – a fost cu aproximativ 25 de milioane de lei mai mare decât veniturile din vânzări.
Asta înseamnă că, în forma actuală, activitatea comercială nu produce suficient pentru a acoperi costurile aferente.
Iar peste aceste costuri există obligația contractuală de rambursare a investiției către partenerul privat.
Curtea de Conturi a găsit probleme
Contextul în care Guvernul solicită acum bani este cu atât mai important cu cât, în februarie 2026, Curtea de Conturi a adoptat raportul de audit asupra gestionării patrimoniului public de către SRL „Arena Națională”.
Curtea a identificat abateri semnificative și deficiențe sistemice care afectează legalitatea, regularitatea și transparența administrării patrimoniului public.
Printre problemele indicate de Curtea de Conturi se numără:
- nereguli în inițierea și derularea parteneriatului public-privat;
- neconformități în executarea și monitorizarea contractului;
- deficiențe în gestionarea capitalului social și a activelor;
- carențe în managementul resurselor umane.
Acest lucru este important deoarece noua alocare nu apare într-un vid administrativ.
Ea vine după un audit care a ridicat întrebări despre modul în care statul și compania sa publică au gestionat proiectul.
Curtea de Conturi a cerut și reguli mai clare pentru PPP-uri
Raportul de audit nu s-a limitat la Arena Națională.
Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să elaboreze modificări ale cadrului normativ privind parteneriatele public-private, inclusiv criterii clare și obiective pentru alegerea formei de concurs de selectare a partenerului privat.
Au fost formulate și recomandări privind documentația standard și plata pentru aceasta.
O recomandare specială privește chiar problema care se regăsește în proiectul actual de hotărâre: reglementarea modului de utilizare a excedentului rezultat din variațiile cursului valutar pentru alocările bugetare destinate executării contractului Arena.
Prin urmare, prevederea privind restituirea banilor economisiți din cursul valutar nu este întâmplătoare.
Ea este legată direct de recomandările auditului.
O întrebare incomodă: cât mai trebuie să plătească statul?
Dacă luăm strict cifrele din nota de fundamentare, calculul este simplu.
Valoarea totală a rambursării: 44,529753 milioane euro.
Achitat până acum: 28,949798 milioane euro.
Rest: 15,579955 milioane euro.
Nota de fundamentare indică însă suma de 15,579952 milioane euro, diferența de câteva mii de euro fiind nesemnificativă în raport cu valoarea totală, dar prezentă în document.
Practic, statul trebuie să mai achite aproximativ 15,58 milioane de euro în următorii cinci ani.
La un curs ipotetic de 19,79 lei/euro, suma ar reprezenta aproximativ 308,3 milioane de lei.
Aceasta este însă doar o conversie orientativă. Plățile reale vor depinde de cursul valutar la momentul achitării.
Și acesta nu este neapărat ultimul cost
Aici apare una dintre cele mai importante concluzii ale analizei.
Cei 44,53 milioane de euro reprezintă rambursarea investiției către partenerul privat conform contractului, nu neapărat toate costurile economice ale statului legate de Arena Chișinău.
Curtea de Conturi a indicat deja că, dacă sunt luate în calcul facilitățile fiscale și vamale, costurile aferente construcției ajung la aproximativ 1,2 miliarde de lei.
În plus, există costurile curente ale companiei: personal, întreținere, energie, mentenanță, administrarea complexului și alte cheltuieli operaționale.
Iar datele financiare pentru 2025 indică deja o diferență considerabilă între veniturile din vânzări și costurile vânzărilor.
Prin urmare, adevărata întrebare pentru stat nu este doar „cât mai costă construcția?”, ci și „cât va costa menținerea și exploatarea acestui activ până când va deveni capabil să-și acopere singur costurile?”
O investiție publică sau o obligație bugetară pe termen lung?
Arena Chișinău a fost prezentată drept un proiect strategic de infrastructură sportivă și de divertisment.
În documentele actuale, statul insistă asupra caracterului de proiect de infrastructură publică de interes național.
APP susține că alocarea nu distorsionează concurența deoarece nu reprezintă susținerea unei întreprinderi care concurează pe o piață, ci executarea unor obligații contractuale asumate de stat în cadrul unui proiect public.
Juridic, acesta este argumentul administrației.
Economic însă, situația este mai complicată.
Compania publică desfășoară activitate economică, închiriază și exploatează proprietăți, are venituri și cheltuieli și gestionează un complex care poate genera venituri comerciale.
În același timp, statul trebuie să injecteze periodic bani pentru plata obligațiilor contractuale.
Acesta este paradoxul central al proiectului.
Arena este un activ economic deținut de stat, dar modelul financiar actual nu permite companiei să suporte singură toate obligațiile asociate acestui activ.
Ce spune proiectul de hotărâre și ce nu spune
Proiectul este foarte precis în ceea ce privește plata către partenerul privat.
El spune:
- Ministerul Finanțelor alocă până la 61,9699 milioane de lei;
- banii sunt utilizați pentru majorarea capitalului social;
- APP modifică statutul companiei;
- Arena restituie eventualul excedent rezultat din cursul valutar;
- hotărârea intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.
În schimb, proiectul nu oferă, cel puțin în forma analizată, o evaluare detaliată a performanței economice a Arenei.
Nu găsim aici o analiză privind momentul în care compania ar putea deveni autosustenabilă financiar.
Nu este prezentată o proiecție detaliată a veniturilor și cheltuielilor până în 2030.
Nu este calculat cât din rambursarea către partenerul privat ar putea fi acoperită din veniturile comerciale ale Arenei.
Acestea sunt întrebări importante pentru evaluarea pe termen lung a proiectului.
O problemă de transparență care merită urmărită
Nota de fundamentare afirmă că proiectul a fost publicat pentru consultare pe pagina Agenției Proprietății Publice și pe platforma particip.gov.md.
Documentul precizează și că proiectul urmează să fie supus expertizei juridice și anticorupție.
Prin urmare, forma finală a hotărârii poate suferi modificări după aceste expertize.
Pentru public, cele mai importante documente de urmărit sunt:
- hotărârea finală a Guvernului;
- avizul Ministerului Justiției;
- expertiza anticorupție a CNA;
- eventualele observații ale Curții de Conturi;
- actele privind transferul efectiv al banilor;
- confirmarea plății tranșei către partenerul privat;
- eventualul excedent rezultat din cursul valutar și suma restituită bugetului.
Aceste documente vor permite verificarea faptului că mecanismul propus în proiect a fost executat exact așa cum a fost justificat.
O „moștenire” financiară care va ajunge până în 2030
Arena Chișinău este unul dintre exemplele în care o decizie investițională luată în 2018 continuă să producă efecte asupra bugetului de stat în 2026 și va continua până în 2030.
În 2018, proiectul era prezentat drept o investiție majoră într-o infrastructură modernă.
În 2026, statul încă alocă anual zeci de milioane de lei pentru a-și onora obligațiile contractuale.
În același timp, compania care administrează complexul raportează pierderi, iar Curtea de Conturi a constatat probleme în administrarea patrimoniului public.
Această combinație obligă la o evaluare mai profundă a proiectului.
Nu mai este suficient să se întrebe dacă Arena Chișinău este utilă sau dacă găzduiește evenimente.
Trebuie analizat dacă modelul financiar și de administrare ales în 2018 este sustenabil pentru stat pe termen lung.
Concluzia: cei 62 de milioane sunt doar următoarea tranșă dintr-o poveste mult mai scumpă
Proiectul actual de hotărâre nu creează, potrivit autorilor, o nouă obligație pentru stat. El execută o obligație contractuală existentă.
Dar tocmai aici se află esența problemei.
Statul Republica Moldova și-a asumat în 2018 obligația de a rambursa investiția partenerului privat. În 2026, mai are de achitat aproximativ 15,58 milioane de euro, iar ultima tranșă este programată pentru 2030.
Pentru 2026, Guvernul propune o nouă alocare de până la 61,97 milioane de lei.
În paralel, datele APP arată că Arena Națională a încheiat 2025 cu pierderi, iar Curtea de Conturi a identificat deficiențe în administrarea patrimoniului și în gestionarea parteneriatului public-privat.
Prin urmare, dezbaterea despre Arena Chișinău ar trebui să depășească întrebarea dacă Guvernul trebuie sau nu să achite tranșa din 2026.
Obligația contractuală trebuie executată, dacă statul nu vrea să riște litigii și alte consecințe juridice. Întrebarea cu adevărat importantă este însă ce face statul cu activul pentru care continuă să plătească.
Cât produce Arena?
Cât costă exploatarea ei?
Cât din cheltuielile companiei poate fi acoperit din venituri proprii?
Când va deveni compania capabilă să-și finanțeze singură activitatea?
Și, mai ales, care este valoarea economică reală a celor aproximativ 69 de hectare și a complexului administrat de stat?
Fără răspunsuri la aceste întrebări, fiecare nouă alocare bugetară va fi privită doar ca încă o tranșă din factura unui proiect început în 2018.
Iar factura, după cum arată documentele actuale, nu se termină în 2026. Ea continuă până în 2030.
articol scris de IA