Angajații din educație și știință au protestat miercuri, 19 august, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cerând autorităților să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie. Protestul s-a încheiat cu o promisiune a Guvernului: majorările vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2027, iar perioada de așteptare va fi compensată prin plăți lunare. Pentru sindicaliști însă, soluția nu înseamnă încheierea conflictului.
„Nu cerem privilegii. Cerem respectarea cuvântului dat”
Protestul organizat de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a avut loc într-un moment de maximă incertitudine pentru angajații din sistemul educației. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începutul noului an școlar, profesorii nu aveau o decizie clară privind majorarea salarială promisă pentru 1 septembrie 2026.
Sindicaliștii au cerut ca angajamentul asumat anterior de autorități să fie respectat și au transmis că problema nu este doar una financiară.
„Principala problemă care ne-a scos în stradă este una imaterială. Este despre demnitate și despre prioritățile guvernărilor precedente, precum și ale celei actuale. Este despre respect”, a declarat liderul FSEȘ, Ghenadie Donos.
Protestatarii au venit cu pancarte și au scandat mesaje precum „Salarii decente pentru tineri în educație!”, „Cuvântul trebuie respectat!”, „Vrem un salariu decent!”, „Nu vrem sărăcie!”, „Nu cerem explicații, cerem majorări!” și „1 septembrie – majorări de salarii!”.
Acțiunea sindicală a fost programată între orele 9:00 și 11:30, în PMAN, iar înaintea protestului FSEȘ estima participarea a aproximativ 2.500–3.000 de persoane – profesori, educatori, cercetători, cadre universitare și angajați din instituțiile auxiliare.
De ce au ajuns profesorii să protesteze
Conflictul salarial nu a apărut în această săptămână. Sindicatele susțin că angajații din educație au intrat în 2026 fără o ajustare salarială corespunzătoare inflației și au acceptat să aștepte până la 1 septembrie în baza angajamentelor privind o nouă politică de salarizare.
Problema a devenit acută în această vară, când promisiunea unei majorări de la 1 septembrie a început să fie pusă sub semnul întrebării.
Inițial, autoritățile au transmis că lucrează asupra unei noi legi a salarizării și că aceasta este legată de politica fiscală pentru anul 2027. Sindicatele au considerat însă că explicațiile nu mai sunt suficiente.
În opinia lor, negocierile purtate cu autoritățile nu au produs un rezultat concret, iar promisiunile trebuie transformate în decizii juridice și bani efectiv plătiți.
Federația a formulat patru revendicări principale:
- respectarea angajamentului privind majorarea salariilor de la 1 septembrie 2026;
- identificarea unor soluții reale pentru creșterea veniturilor angajaților din educație și știință;
- instituirea unei politici salariale capabile să atragă și să mențină personal calificat;
- recunoașterea rolului strategic al educației și al muncii cadrelor didactice și auxiliare.
În spatele revendicărilor se află și o problemă structurală: deficitul de cadre și dificultatea de a face profesia atractivă pentru tineri.
Sindicaliștii argumentează că salariul nu este doar o problemă individuală a profesorului, ci una care afectează direct calitatea sistemului de educație. Dacă veniturile nu sunt competitive, instituțiile de învățământ riscă să piardă specialiști, iar profesia devine mai puțin atractivă pentru absolvenți.
Un mesaj dur: „Nu putem cere performanță de la oameni pe care îi remunerăm la limita supraviețuirii”
La protest, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu, a pus problema în termeni mai largi.
Potrivit acestuia, dacă educația este într-adevăr o prioritate națională, această prioritate trebuie să fie vizibilă nu doar în discursurile politicienilor, ci și în bugetul de stat și în salariile profesorilor.
Mesajul este important deoarece conflictul actual nu se limitează la procentul unei majorări salariale. Sindicatele contestă modul în care statul își stabilește prioritățile.
Profesorii susțin că li se cere să livreze rezultate mai bune, să se adapteze reformelor, să lucreze cu noi programe și tehnologii și să contribuie la modernizarea sistemului, în timp ce problema remunerației rămâne nerezolvată.
Moment tensionat: Dan Perciun, huiduit de protestatari
În timpul protestului, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a ieșit în fața manifestanților.
Explicațiile sale nu au fost primite bine de o parte dintre protestatari, ministrul fiind huiduit în timp ce încerca să explice situația bugetară și planurile Guvernului.
Perciun a argumentat că anul 2026 este unul excepțional și că Guvernul a urmărit elaborarea unei noi legi a salarizării, care să reașeze funcțiile din sectorul bugetar și poziția educației în această ierarhie.
Ministrul a mai spus că autoritățile trebuie să găsească măsuri compensatorii pentru ca angajamentele asumate să poată fi onorate într-o măsură cât mai mare.
Reacția profesorilor arată însă că răbdarea față de explicațiile de ordin tehnic și bugetar s-a redus considerabil.
Pentru cei care au protestat, problema este simplă: dacă o majorare a fost promisă pentru 1 septembrie, atunci statul trebuie să găsească resursele necesare pentru a o implementa.
Guvernul: „Lucrurile stau prost la capitolul bugetar”
Premierul Vasile Tofan a recunoscut deschis problema financiară.
În fața protestatarilor, șeful Guvernului a declarat că situația bugetară este dificilă și că autoritățile trebuie să identifice soluții.
Mesajul Executivului s-a schimbat însă semnificativ pe parcursul zilei. Dacă înainte de protest Guvernul vorbea despre identificarea unor soluții, după manifestație premierul a anunțat concret că majorările salariale nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, ci de la 1 ianuarie 2027.
„În numele Guvernului îmi cer scuze că nu am putut onora aceste obligații la timp”, a declarat Tofan, garantând că noua lege a salarizării va intra în vigoare și că majorările se vor produce începând cu 1 ianuarie 2027.
Premierul a susținut că o implementare mai devreme nu este posibilă nici din punct de vedere financiar, nici administrativ.
Ce oferă Guvernul în schimb
Pentru a compensa perioada în care majorarea salarială va fi amânată, Guvernul a anunțat o plată compensatorie de 1.000 de lei net lunar pentru bugetarii al căror salariu este mai mic de 20.000 de lei pe lună, în condițiile anunțate de premier.
În același timp, Executivul promite majorări salariale începând cu 1 ianuarie 2027.
Pentru educație, premierul a anunțat creșteri de aproximativ 10–15%, în timp ce pentru cadrele didactice din învățământul superior majorarea ar urma să fie de circa 5%.
Au fost prezentate și exemple concrete.
Potrivit cifrelor anunțate de Guvern:
- un profesor sau educator cu gradul didactic II ar urma să ajungă la un salariu de bază de 15.000 de lei, cu aproximativ 14% mai mult;
- un profesor fără grad didactic ar urma să aibă un salariu de bază de 12.335 de lei, tot cu o creștere de aproximativ 14%;
- un director de liceu din categoria I ar urma să ajungă la 22.000 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 20%.
Guvernul a anunțat totodată că sporul de performanță nu va putea depăși 4% din salariul de bază.
De ce nu sunt suficiente aceste promisiuni pentru sindicate
Din perspectiva Guvernului, problema este una de capacitate bugetară și de timp administrativ. Din perspectiva sindicatelor, însă, problema este de încredere.
Profesorii spun că nu pot trata drept echivalentă o majorare salarială efectivă de la 1 septembrie cu o promisiune că aceasta va fi aplicată patru luni mai târziu.
Diferența este esențială.
O majorare începând cu 1 septembrie înseamnă venituri suplimentare pentru angajați în ultimele patru luni ale anului. O majorare de la 1 ianuarie 2027 mută integral beneficiul în anul următor.
Guvernul încearcă să reducă această diferență prin plata compensatorie de 1.000 de lei, însă sindicaliștii au semnalat deja că nu consideră problema închisă.
Astfel, conflictul se mută de la întrebarea „vor fi majorate salariile?” la întrebarea „în ce condiții și cât de apropiat de angajamentul inițial va fi respectat acordul?”.
Guvernul a recunoscut că promisiunea nu poate fi respectată la termen
Un element politic important al zilei de 19 august este faptul că Executivul nu mai contestă existența unei întârzieri.
Premierul și-a cerut scuze public pentru faptul că majorarea nu poate fi făcută începând din toamnă și a oferit un termen concret: 1 ianuarie 2027.
Aceasta reprezintă o schimbare față de mesajele de cu câteva zile înainte, când autoritățile afirmau că lucrează asupra unor soluții și că vor veni „în cel mai scurt timp” cu detalii.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, declara anterior că așteptarea profesorilor privind majorarea este legitimă și că subiectul reprezintă prioritatea numărul unu a Executivului în acea săptămână.
În cele din urmă, soluția prezentată a fost amânarea majorării și compensarea temporară.
Problema depășește educația
Protestul profesorilor are și o dimensiune mai largă.
Anunțurile Guvernului privind noua salarizare vizează întregul sector bugetar. Premierul a anunțat, pentru 2027, creșteri de aproximativ 15% pentru angajații din ordinea publică, 17% în sănătate, 19% în apărare și 9% în justiție, alături de majorările pentru educație.
Prin urmare, presiunea salarială nu este exclusiv problema profesorilor.
Educația a devenit însă primul sector care a trecut de la negocieri la protest, deoarece angajamentul privind 1 septembrie devenise un reper concret.
De aici poate apărea un efect de domino: dacă Guvernul acceptă compensații pentru educație, alte categorii de bugetari ar putea solicita un tratament similar.
Sindicatele nu consideră protestul încheiat
Deși Guvernul a oferit un calendar pentru majorări și o schemă de compensare, sindicatele au transmis că lupta continuă.
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a anunțat deja un nou marș pentru 1 septembrie, care va porni de la sediul CNSM și se va îndrepta spre Parlament.
Mai mult, FSEȘ anunțase anterior un calendar de acțiuni care putea escalada dacă revendicările nu sunt soluționate, inclusiv forme mai dure de protest.
Prin urmare, manifestația din 19 august poate fi privită nu ca finalul unui conflict, ci ca începutul unei confruntări mai largi privind politica salarială din sectorul bugetar.
O problemă de credibilitate pentru autorități
Dincolo de bani, protestul pune în discuție credibilitatea statului.
Un angajament public privind o majorare salarială creează așteptări în rândul angajaților. Dacă ulterior autoritățile explică faptul că promisiunea nu poate fi implementată din cauza situației bugetare, problema nu mai este doar economică.
Este și una de încredere.
Profesorii au insistat exact asupra acestui aspect. Ei spun că înțeleg limitele bugetului, dar consideră că o promisiune trebuie făcută numai după ce există certitudinea că poate fi finanțată.
Maria Zăcuțelu, profesoară la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, a formulat această nemulțumire foarte clar: promisiunile făcute cu luni înainte ar fi trebuit să fie fundamentate pe calcule, iar profesorii nu pot confunda o declarație politică cu o decizie oficială.
Ce urmează
Pentru Guvern, următoarea etapă va fi adoptarea și implementarea noii legi a salarizării, astfel încât majorările promise să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Pentru sindicate, însă, testul imediat va fi plata compensațiilor și respectarea angajamentului privind noul sistem salarial.
Iar pentru profesori, întrebarea rămâne una foarte concretă: cât vor primi începând din septembrie și cât de sigură este majorarea promisă pentru ianuarie?
Protestul de miercuri a arătat că simpla invocare a dificultăților bugetare nu mai este suficientă pentru a calma nemulțumirea din sistem.
Guvernul a recunoscut că există o problemă, și-a cerut scuze pentru întârziere și a prezentat o soluție temporară. Profesorii, la rândul lor, au demonstrat că sunt dispuși să iasă în stradă pentru a-și apăra revendicările.
În acest context, 1 septembrie nu va mai fi doar începutul anului școlar, ci și prima probă pentru noul compromis dintre Guvern și sindicate.
Dacă plata compensatorie va fi efectuată la timp și proiectul noii legi a salarizării va avansa conform promisiunilor, tensiunile s-ar putea reduce. Dacă însă implementarea va fi amânată din nou, protestul din 19 august riscă să fie doar prima etapă a unei toamne sociale mult mai agitate.
Deocamdată, mesajul profesorilor este clar: ei nu cer doar o sumă mai mare pe fluturașul de salariu, ci ca statul să-și respecte cuvântul dat. Iar răspunsul Guvernului este la fel de clar: majorarea nu vine la 1 septembrie, ci la 1 ianuarie 2027, iar lunile de așteptare vor fi compensate.
Conflictul, așadar, nu s-a încheiat. A fost doar mutat din stradă în calendarul bugetar al Guvernului.
articol scris de IA , foto Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei