Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezentat miercuri, 1 iulie, un pachet de măsuri și propuneri pe care le consideră necesare pentru reformarea administrației publice și restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă convocate în regim de urgență, pe fundalul scandalurilor care au vizat întreprinderi de stat, inclusiv MoldATSA, dar și al dezbaterilor privind reforma fiscală.

Șefa statului a recunoscut că ultimele evenimente au provocat nemulțumire în societate și a afirmat că aceasta este justificată.

„Înțeleg supărarea oamenilor. Este legitimă. Și eu sunt supărată”, a declarat Maia Sandu, promițând că vor fi luate măsuri pentru eliminarea practicilor care permit risipa banilor publici și tratamentul preferențial în instituțiile statului.

Control asupra tuturor întreprinderilor de stat

Una dintre principalele promisiuni formulate de președintă este efectuarea unui control amplu al întreprinderilor de stat.
Potrivit comunicatului Președinției, pentru a corecta lucrurile, Guvernul trebuie să întreprindă mai multe măsuri: 

  1. În primul rând, revizuirea tuturor consiliilor de administrare, micșorarea numărului membrilor lor, trebuie să ne asigurăm că un om poate participa doar într-un consiliu, nu în mai multe, și trebuie să ne asigurăm că remunerația pentru membrii consiliilor este una reglementată. Majoritatea consiliilor au niveluri de salarizare de câteva mii de lei. Eu mă refer la cele cu remunerație exagerată și nejustificată.
  2. Pentru fiecare întreprindere de stat, să se publice indicatorii de performanță, iar raportarea pe indicatorii respectivi să se facă semestrial.
  3. Punerea în aplicare a unui plan de listare a pachetelor minoritare la bursă atât în RM, cât și pe piețele regionale a activelor care se califică. Aceasta va aduce și mai multă transparență, dar și guvernanță corporativă la standarde internaționale.
  4. Publicarea anuală a: rapoartelor financiare, rapoartelor de audit extern, raportului Consiliului de Administrare, remunerației conducerii întreprinderii, raportului de achiziții.
  5. Separarea activelor productive [companii cu potențial comercial] de cele pasive [terenuri, active în proceduri de insolvabilitate, imobile]. Agenția Proprietății Publice trebuie să devină 2 entități separate – una să administreze întreprinderile care au potențial să aducă profit și să le modernizeze, să le crească valoarea și altă entitate care să gestioneze celelalte proprietăți. 

    Pe de altă parte, Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipal, deja prevede că aceste întreprinderi sunt obligate să publice pe paginile sale web și ale fondatorilor rapoartele auditorilor și de activitate anuale, care cuprind :
      a) informația despre numărul personalului întreprinderii, despre locurile de muncă nou-create și salariul mediu lunar pe întreprindere;
                b) informația privind membrii organelor de conducere și control ale întreprinderii, funcția deținută (președinte/membru), mărimea indemnizației stabilite de fondator, precum și denumirea întreprinderilor în care aceștia reprezintă concomitent interesele statului/unității administrativ-teritoriale;
                c) situaţiile financiare anuale;
                d) informația privind asistența financiară de care beneficiază întreprinderea, garanțiile oferite de Guvern/autoritățile administrației publice locale/Comitetul executiv al Găgăuziei, angajamentele financiare și obligațiile asumate de întreprindere;
                e) rezultatele controalelor efectuate de către organele de control;
                f) raportul conducerii, care va include:
                – date privind realizarea indicatorilor financiari de performanță stabiliți pentru întreprindere, inclusiv pentru filialele acesteia, dacă ele există;
                – date privind realizarea indicatorilor nefinanciari de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii;
                – descrierea activităților de bază, inclusiv din domeniul cercetării și dezvoltării;
                – descrierea evenimentelor care au afectat activitatea întreprinderii, inclusiv a tranzacțiilor cu conflict de interese;
                – descrierea riscurilor şi incertitudinilor cu care se confruntă întreprinderea și atenuarea impactului acestora;
                – informația referitoare la respectarea cerințelor privind protecția mediului înconjurător;
                – informația privind existența filialelor întreprinderii;
                – perspectivele de dezvoltare a întreprinderii şi oportunităţile profesionale ale angajaţilor.

Promisiunea unei „curățenii generale”

Maia Sandu a declarat că tratamentul preferențial și risipa banului public nu mai pot fi tolerate.

În opinia sa, instituțiile trebuie să funcționeze după reguli clare, iar persoanele aflate în funcții de conducere trebuie să răspundă pentru modul în care gestionează resursele publice.

Președinta a sugerat că perioada următoare va fi una de verificări și reorganizări, insistând că statul trebuie să demonstreze că poate sancționa abaterile indiferent de persoanele implicate.

Poziția privind scandalul verișoarei sale

Întrebată despre scandalul legat de angajarea și salariul verișoarei sale, Anastasia Taburceanu, la MoldATSA, Maia Sandu a declarat că nu poate explica situația și că nu a intervenit în procesul de angajare.

Șefa statului a afirmat că nu înțelege circumstanțele în care s-a ajuns la această situație și că fiecare familie poate avea persoane care iau decizii greșite.

Declarația vine după ce cazul a provocat numeroase reacții publice și politice, iar conducerea PAS a anunțat excluderea Anastasiei Taburceanu din partid.

Reforma fiscală trebuie revizuită

Un alt subiect abordat de Maia Sandu a fost reforma fiscală promovată de Guvern.

Deși nu s-a pronunțat împotriva conceptului în sine, președinta a apreciat că proiectul trebuie revăzut după consultările publice.

Ea a declarat că Ministerul Finanțelor și Guvernul trebuie să analizeze cu atenție toate obiecțiile formulate și să revină cu o variantă mai clară și mai bine argumentată.

Potrivit șefei statului, autoritățile trebuie să-și ia timpul necesar pentru a explica reforma astfel încât aceasta să nu genereze confuzie sau neîncredere în societate.

Accent pe responsabilitate și performanță

În cadrul conferinței, Maia Sandu a insistat că instituțiile publice trebuie administrate după criterii de eficiență și responsabilitate.

Ea a reiterat că salariile competitive sunt necesare pentru atragerea profesioniștilor, însă acestea trebuie să fie însoțite de rezultate concrete și de un control riguros asupra utilizării banilor publici.

În opinia președintei, statul trebuie să ofere un exemplu de integritate și să demonstreze că funcțiile publice nu reprezintă privilegii, ci responsabilități față de cetățeni.

Un mesaj de răspuns la criza de încredere

Conferința de presă din 1 iulie a reprezentat una dintre cele mai importante intervenții publice ale Maiei Sandu din ultimele luni, fiind convocată pe fondul scandalurilor care au afectat imaginea unor instituții publice.

Prin propunerile formulate, șefa statului încearcă să transmită că sunt necesare schimbări structurale în administrarea proprietății publice și un control mai strict asupra modului în care sunt gestionate resursele statului.

Rămâne însă de văzut în ce măsură aceste propuneri vor fi transformate în inițiative legislative sau măsuri guvernamentale concrete și care va fi calendarul implementării lor.

articol scris parțial cu IA