Pensiile din Republica Moldova ar urma să fie indexate cu 8,2% de la 1 aprilie 2027. Majorarea este însă doar una prognozată, iar pensionarii vor pierde componenta suplimentară de creștere în sumă fixă, estimată la 40–45 de lei lunar. Prin eliminarea acesteia, autoritățile intenționează să economisească până la 250 de milioane de lei. Măsura este criticată de sindicate, care consideră că renunțarea la această componentă îi dezavantajează în special pe pensionarii cu venituri mici.
Guvernul a aprobat, la 18 noiembrie, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027, care prevede indexarea pensiilor și a altor prestații sociale cu 8,2%, începând cu 1 aprilie. Procentul nu este însă definitiv, fiind o estimare care urmează să fie ajustată în funcție de indicatorii economici oficiali.
Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în urma indexării, pensia minimă pentru limită de vârstă ar urma să ajungă la 3.532 de lei. Pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, pensia minimă ar urma să constituie 3.814 lei.
Pentru achitarea pensiilor sunt prevăzute 37,64 de miliarde de lei, de care ar urma să beneficieze aproximativ 532.000 de persoane.
Indexarea vine la pachet cu renunțarea la o altă majorare
Dincolo de procentul de 8,2%, proiectul bugetului social conține o prevedere mai puțin favorabilă pentru pensionari. În 2027 nu va fi aplicată majorarea suplimentară a pensiilor în sumă fixă, mecanism introdus în 2021 și aplicat începând cu anul 2025.
Această componentă se acordă separat de indexarea procentuală și este calculată în funcție de cuantumul pensiei medii și de evoluția produsului intern brut.
În 2025, majorarea suplimentară a constituit doar 1 leu și 92 de bani lunar, iar în 2026 a ajuns la 51 de lei și 33 de bani. Pentru 2027, autoritățile estimau o creștere de aproximativ 40–45 de lei lunar.
Suspendarea mecanismului pentru anul viitor ar permite economisirea a circa 240–250 de milioane de lei. Potrivit autorilor proiectului, măsura este temporară și nu modifică definitiv mecanismul legal, care urmează să fie aplicat din nou în 2028.
Astfel, pensionarii vor beneficia de indexarea procentuală, dar nu și de majorarea suplimentară în sumă fixă.
Cine pierde cel mai mult? Pensionarii cu venituri mici
Deși autoritățile susțin că renunțarea la majorarea fixă nu va afecta semnificativ veniturile pensionarilor, sindicatele au o altă poziție.
Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a criticat derogarea de la mecanismul existent, argumentând că tocmai componenta fixă reprezintă un sprijin important pentru persoanele cu pensii mici.
Sindicatele consideră că nu este echitabil ca statul să renunțe la această componentă, în condițiile în care pensionarii cu venituri reduse sunt cei mai vulnerabili la scumpiri.
În replică, secretarul de stat Mihai Gabriel Ciobanu a argumentat că derogarea este determinată de deficitul bugetar și că suma de 40–45 de lei nu ar reprezenta o pierdere semnificativă în raport cu indexarea generală de 8,2%.
O indexare care nu înseamnă neapărat o creștere reală a nivelului de trai
Problema majoră a indexării pensiilor este că aceasta nu trebuie confundată cu o îmbunătățire reală a situației financiare a pensionarilor. Indexarea are, în primul rând, rolul de a compensa deprecierea puterii de cumpărare provocată de inflație.
Cu alte cuvinte, dacă prețurile la produsele alimentare, medicamente, energie și servicii cresc într-un ritm apropiat de cel al indexării, pensionarii nu vor simți o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai.
În plus, eliminarea majorării fixe înseamnă că statul renunță la o componentă care avea un efect relativ mai important asupra pensiilor mici decât asupra celor mari.
Rămâne de văzut dacă prognoza de 8,2% va corespunde evoluției reale a prețurilor și dacă majorarea va reuși să acopere cheltuielile suplimentare suportate de persoanele în etate.
Buget de peste 57 de miliarde de lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2027 este estimat la 57,24 miliarde de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Din această sumă, aproximativ 33,8 miliarde de lei ar urma să provină din contribuții de asigurări sociale, iar peste 22 de miliarde de lei – din transferuri de la bugetul de stat.
Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.
articol scris de IA