Parlamentul a examinat joi, 8 octombrie, cu ușile închise, proiectul privind structura generală și efectivul Armatei Naționale. Ședința a fost organizată în regim restrictiv după ce conducerea Legislativului a anunțat că documentul conține informații clasificate drept secret de stat. Deputații au fost verificați înainte de intrarea în sală, nu au avut voie să aibă telefoane, laptopuri, ceasuri inteligente sau alte dispozitive electronice, iar documentele cu informații clasificate au fost distribuite pe suport de hârtie și urmau să fie retrase după ședință.
La final, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că deputații au aprobat noua structură a Forțelor Armate. Potrivit acestuia, modificările urmăresc adaptarea armatei la condițiile actuale și consolidarea capacității de apărare a statului. Grosu a spus că nu există un pericol iminent de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, dar a indicat drept riscuri principale amenințările din spațiul aerian și războiul hibrid.
De ce a fost nevoie de o ședință închisă?
Președintele Parlamentului a explicat că proiectul conține informații clasificate, iar examinarea acestuia trebuie să respecte regimul prevăzut de legislația privind secretul de stat. Președinta Maia Sandu a susținut aceeași justificare, afirmând că informațiile nu trebuie să ajungă la state ostile Republicii Moldova.
„Este o procedură firească”, a spus Sandu, precizând că parlamentarii au dreptul să examineze documentul, dar sunt obligați să respecte regimul secretului de stat.
Totuși, tocmai necesitatea secretizării a devenit principalul subiect de controversă după ședință.
Mai mulți deputați din opoziție au declarat că în timpul discuțiilor nu au auzit informații care să justifice caracterul atât de restrictiv al reuniunii.
Deputatul Vasile Tarlev a spus că a fost discutată situația și viitorul Armatei Naționale, dar că, în opinia sa, nu era necesară o asemenea secretizare. Deputatul PSRM Pavel Voicu a afirmat că nu a auzit „niciun secret”, iar liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că susține modernizarea armatei, dar nu a identificat informații care să nu poată fi comunicate cetățenilor.
Ion Chicu, deputat al Blocului Alternativa, a declarat că a susținut inițiativa privind consolidarea capacităților de apărare, dar nici el nu a considerat că în cadrul ședinței ar fi fost prezentat ceva ce trebuia ascuns publicului.
Opoziția: „Pun carul înaintea cailor”
Una dintre principalele critici a fost că Parlamentul ar fi recurs la secretizare înainte ca opinia publică să cunoască măcar în linii generale ce urmează să fie schimbat în armată.
Pavel Voicu a criticat faptul că ambițiile privind dezvoltarea capacităților militare ar fi mult mai mari decât resursele financiare disponibile.
Renato Usatîi a mers și mai departe, afirmând după ședință că nu a înțeles de ce întregul proces a fost secretizat și sugerând, ironic, că serviciile de informații străine ar fi putut cunoaște documentul înaintea deputaților. El a calificat secretizarea ca fiind nejustificată în raport cu ceea ce s-a discutat efectiv.
Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a susținut că ședința a creat mai multă confuzie decât siguranță. El a criticat inclusiv faptul că deputații își asumă răspundere pentru nedivulgarea informațiilor și a spus că procedura ar putea descuraja orice discuție publică ulterioară despre securitate și apărare.
„Secretă” sau „închisă”?
Există și o controversă de terminologie care nu este lipsită de importanță.
În spațiul public, ședința a fost numită în repetate rânduri „secretă”. Din punct de vedere juridic însă, Codul de organizare și funcționare a Parlamentului reglementează „ședința închisă”. Conform documentului oficial, Parlamentul poate decide ca anumite ședințe sau dezbateri să se desfășoare în mod închis atunci când sunt vizate informații care țin, între altele, de siguranța națională. Decizia se ia, de regulă, cu cel puțin o oră înainte de ora planificată a ședinței.
Același Cod prevede că, într-o ședință închisă, sunt interzise echipamentele foto, video, mijloacele de comunicații și dispozitivele de înregistrare a sunetului. Accesul presei este interzis, iar documentele și stenograma ședinței sunt supuse procedurilor privind protecția secretului de stat.
Prin urmare, faptul că deputații nu au avut telefoane, laptopuri sau ceasuri inteligente nu reprezintă, în sine, o abatere de la regulile Parlamentului. Controversa este însă dacă informațiile discutate justificau aplicarea acestui regim pentru întreaga ședință.
Un alt semn de întrebare: ce anume s-a secretizat?
Înaintea reuniunii, Igor Grosu a spus că proiectul conține informații clasificate. După ședință, însă, o parte din informațiile generale au devenit publice.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că Republica Moldova intenționează să își mărească efectivul militar până în 2035, iar structura armatei urmează să fie adaptată la amenințările actuale.
Totodată, Grosu a confirmat că Parlamentul a votat noua structură a Forțelor Armate. Potrivit informațiilor făcute publice ulterior, proiectul a fost susținut de 62 de deputați. Votul s-a desfășurat prin ridicarea mâinii, fără sistemul electronic.
Rămâne însă necunoscut publicului care sunt exact elementele din document considerate secret de stat și în ce măsură acestea justificau păstrarea întregului proiect și a dezbaterilor în regim închis.
Ministrul Apărării, absent de la ședință?
O altă întrebare ridicată după reuniune ține de prezența ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.
Potrivit declarațiilor citate de NewsMaker, opoziția a remarcat că ministrul nu ar fi participat la ședința închisă, deși proiectul examinat viza direct structura și efectivul Armatei Naționale. Igor Grosu a declarat că nu cunoaște motivul absenței acestuia.
În același timp, Nosatîi a făcut declarații presei despre proiect și despre intenția de majorare a numărului militarilor până în 2035.
Această situație ridică o întrebare legitimă: dacă proiectul a fost suficient de important și de sensibil pentru ca deputații să fie deposedați de dispozitivele electronice, de ce ministrul responsabil de apărare nu a prezentat personal documentul în fața Legislativului?
Guvernarea invocă dronele și războiul hibrid
Majoritatea parlamentară leagă necesitatea reorganizării armatei de deteriorarea mediului de securitate regional.
Ședința a avut loc după noi incidente în spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile au anunțat că pe 7 octombrie au fost înregistrate zboruri neautorizate în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. Parlamentarii PAS au invocat inclusiv necesitatea dezvoltării capacităților de apărare împotriva dronelor și rachetelor.
Deputatul PAS Mihail Druță a declarat că Republica Moldova nu dispune în prezent de suficiente capacități militare pentru a contracara asemenea amenințări și că proiectul reprezintă un răspuns la situația regională.
Președinta Maia Sandu a anunțat, la rândul său, că autoritățile intenționează să dezvolte în Republica Moldova producția de echipamente de protecție aeriană și că urmează să fie transmis Parlamentului un proiect de lege în acest sens.
articol scris de IA