Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul referendumului desfășurat sâmbătă, 29 august. Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotrivă, în timp ce 47,2% au susținut reluarea negocierilor. Prezența la urne a fost ridicată, de aproximativ 82,5%.
Referendumul nu a decis direct dacă Islanda va deveni sau nu membră a Uniunii Europene. Întrebarea adresată alegătorilor a fost dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare cu Bruxelles-ul. Potrivit legislației islandeze, rezultatul referendumului are caracter consultativ, însă guvernul a anunțat că îl va respecta.
Rezultatul reprezintă o înfrângere pentru guvernul condus de premierul Kristrún Frostadóttir, care susținea reluarea discuțiilor cu UE. Susținătorii apropierii de Uniunea Europeană au invocat avantajele economice, posibilitatea unei stabilități monetare mai mari prin adoptarea euro și necesitatea consolidării securității Islandei într-un context geopolitic tot mai tensionat.
De cealaltă parte, adversarii reluării negocierilor au pus accent pe suveranitate și controlul asupra pescuitului, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei islandeze. Ei au argumentat că aderarea la UE ar putea limita capacitatea Islandei de a-și administra independent apele și resursele piscicole.
Un alt argument al taberei „Nu” a fost că Islanda beneficiază deja de o mare parte dintre avantajele relației cu UE. Țara face parte din Spațiul Economic European și din zona Schengen, având acces la piața unică europeană și libertatea de circulație, fără a fi însă membră a Uniunii Europene.
Votul a evidențiat și o divizare geografică. Capitala Reykjavík a fost singura zonă importantă în care alegătorii au susținut reluarea negocierilor, în timp ce regiunile rurale s-au pronunțat în principal împotriva acestora.
Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare care lovise puternic țara. Negocierile au avansat în anii următori, dar au fost suspendate și ulterior abandonate de un guvern eurosceptic. Referendumul de acum readuce problema pe agenda politică europeană după mai bine de un deceniu.
Rezultatul are și o dimensiune geopolitică. În ultimii ani, importanța strategică a Islandei și a regiunii arctice a crescut, pe fondul tensiunilor internaționale și al interesului sporit pentru securitatea Arcticii. Guvernul islandez a prezentat apropierea de UE drept una dintre posibilele modalități de consolidare a poziției țării într-un mediu internațional mai instabil.
Pentru Uniunea Europeană, rezultatul reprezintă un eșec al eforturilor de relansare a perspectivei de aderare a Islandei. Țara este considerată un partener apropiat al blocului comunitar, dar, în urma votului, nu vor fi reluate negocierile de aderare.
Votul arată totodată că, în pofida apropierii economice și politice de Europa, o parte majoritară a societății islandeze preferă, cel puțin în acest moment, să păstreze relația actuală cu UE fără a face pasul către integrarea deplină.
știre scrisă de IA, imagine generată IA